Rezultatele studiului EES 2024 surprind preocupările comunității de afaceri ca urmare a provocărilor din ultimii trei ani, precum și evoluția vânzărilor pe piața internă, exporturile, locurile de muncă, încrederea în afaceri, impactul reglementărilor și investițiile estimate a fi realizate în 2024. Raportul din acest an se bazează pe răspunsurile a 43.036 antreprenori, dintre care majoritatea sunt IMM-uri, prin intermediul camerelor de comert si industrie din 27 de state, inclusiv din România, și reflectă provocările și așteptările mediului de afaceri pentru anul următor.

CONCLUZII

Întreprinderile europene sunt mai puțin pesimiste pentru anul viitor în ceea ce privește vânzările interne, exporturile, ocuparea forței de muncă și investițiile, comparativ cu 12 luni în urmă. Dar, prețurile ridicate și rata de consum scăzută au un impact puternic asupra vânzărilor interne. În același timp, se anticipează faptul că ratele ridicate ale dobânzilor vor exercita presiune asupra investițiilor private.

Aprovizionarea cu energie și materii prime este cea mai alarmantă provocare pentru anul 2024. Dar și costurile în creștere ale forței de muncă și lipsa forței de muncă calificate vor continua să reprezinte obstacole semnificative pentru întreprinderi.

În România, se remarcă un nivel pozitiv de încredere în afaceri pentru anul viitor. Față de ediția anterioară a studiului, sunt așteptate creșteri ale exporturilor, o ușoară scădere a vânzărilor naționale și a investițiilor, iar nivelul de încredere în dezvoltarea afacerilor este favorabil. Principala provocare invocată de companiile românești, legată de activitatea curentă, ar fi costul forței de muncă.

Vladimír Dlouhý, președinte al Eurochambres: „Mai mulți dintre factori sunt o moștenire a pandemiei, alții o consecință a războiului în curs de desfășurare din Ucraina și a incertitudinii geopolitice din alte părți. Factorii de decizie politică de la nivelul UE și de la nivel național au luat măsuri pentru a atenua impactul imediat al acestor crize majore asupra economiei, dar situația rămâne precară, după cum indică Studiul economic Eurochambres 2024 – EES2024. Rezultatele studiului reprezintă un apel la acțiune pentru politicieni și oficiali. Uniunea Europeană trebuie să controleze elementele controlabile care se dovedesc a fi în detrimentul eforturilor întreprinderilor de a trece de la supraviețuire la succes și de a stimula redresarea și creșterea economică a Europei. Un astfel de element controlabil este stocul de cerințe de reglementare existente și fluxul de cerințe noi. De la începutul mandatului UE 2019-2024, comunitatea de afaceri europeană a fost expusă unui număr mare de noi propuneri legislative semnificative. Urmărirea obiectivelor de politică ale Comisiei von der Leyen a continuat neabătută, în ciuda unor turbulențe economice puternice. Această inflexibilitate costă scump întreprinderile. EES2024 arată că accesul la energie și materii prime la prețuri accesibile, costurile forței de muncă și deficitul de competențe rămân principalele provocări. Soluțiile la aceste provocări trebuie găsite de către factorii de decizie politică, în strânsă colaborare cu camerele și companiile membre ale acestora, dacă se dorește obținerea unui mediu mai favorabil afacerilor. O piață unică pe deplin funcțională este esențială pentru eliminarea multora dintre barierele din calea creșterii. Camerele de comerț sunt hotărâte să sprijine un efort reînnoit la nivelul UE și la nivel național pentru a reduce obstacolele rămase în calea liberei circulații a bunurilor, serviciilor, persoanelor și capitalurilor. Eurochambres și rețeaua camerelor sunt mândri să prezinte rezultatele EES2024 și se angajează să colaboreze cu instituțiile UE pentru a aborda numeroasele probleme ridicate.”

Principalele provocări pe țări conform Studiului economic Eurochambres 2024 – EES 2024

Top 2 provocări pe țări – EES 2024

Provocări pe regiuni – EES 2024

RECOMANDĂRI DE POLITICĂ, PENTRU A RĂSPUNDE NEVOILOR ANTREPRENORILOR

O agendă comercială revitalizată a UE pentru stimularea competitivității Europei

• Pandemia și războiul din Ucraina au evidențiat și mai mult vulnerabilitatea și dependențele Europei. Când multe industrii nu au avut acces la materii prime esențiale (critice) timp de luni de zile, productivitatea lor a încetinit. UE ar trebui să urmărească în continuare o agendă comercială pozitivă care să vizeze creșterea accesului pe piață în țările terțe.

• Comisia Europeană trebuie să acorde prioritate încheierii și ratificării acordurilor comerciale înainte de sfârșitul mandatului 2019-2024, în special UE-Mercosur, UE-India și UE-Australia, precum și să încerce să revigoreze relațiile cu America Latină și zona Caraibe. De asemenea, rămâne esențial ca UE să acorde prioritate IMM-urilor în viitoarea politică comercială și să își asume rolul de lider în urmărirea unei agende ambițioase și favorabile includerii IMM-urilor în acordurile sale bilaterale.

• Îmbunătățirea securității aprovizionării cu materii prime esențiale (critice) pentru tranziția verde este decisivă într-o perioadă în care cererea crește exponențial, pe măsură ce economiile europeană și mondială fac tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În același timp, vor fi necesare atât debirocratizarea suplimentară a proiectelor strategice, cât și evitarea cerințelor suplimentare de raportare pentru companii. Sprijinul și finanțarea UE sunt necesare pentru a îmbunătăți eficiența, procesele de înlocuire, reciclare și ciclurile închise ale materialelor.

• Agenda comercială europeană trebuie să se concentreze pe ratificarea și realizarea de noi acorduri comerciale cu centrele mondiale de creștere economică și cu țările bogate în resurse. În plus, ar trebui încheiate rapid acorduri comerciale cu alte țări și regiuni bogate în resurse, cum ar fi Australia și Mercosur, deoarece acestea ar putea contribui la asigurarea accesului la materii prime. O caracteristică importantă a acestor acorduri este faptul că regulile de origine facilitează accesul la materii prime primare și secundare și nu creează bariere în calea comerțului. La nivel internațional, o mai bună cooperare cu țările care împărtășesc aceeași viziune ar putea spori securitatea aprovizionării cu materii prime esențiale (critice).

Dezvoltarea și atragerea talentelor și a competențelor pentru a stimula dubla tranziție

• Camerele de comerț și industrie joacă un rol-cheie, dezvoltând și îmbunătățind competențele, reprezentând întreprinderile și „utilizatorii” acestor competențe, dezvoltând și furnizând în același timp politici VET. O finanțare UE bine direcționată poate sprijini perfecționarea/recalificarea forței de muncă pentru a menține competitivitatea și pentru a aborda transformările forței de muncă legate de obiectivele verzi și digitale.

• Pentru a facilita corelarea competențelor și pentru a se asigura că lucrătorii văd beneficiile implicării în educație și formare continuă prin procese de perfecționare/recalificare este esențial să se îmbunătățească recunoașterea calificărilor. În vederea unei mai bune corelări a cererii și ofertei de locuri de muncă și a unei mobilități sporite a forței de muncă trebuie îmbunătățite în întreaga UE recunoașterea, portabilitatea și transparența calificărilor și încurajată în continuare utilizarea unor instrumente precum microcertificatele și conturile individuale de învățare. În mod similar, progresele înregistrate în direcția realizării Spațiului european al educației ar putea îmbunătăți transparența și eficiența pe piețele forței de muncă din UE, în limitele competențelor naționale.

• Efortul de perfecționare și recalificare a forței de muncă din UE necesită un sprijin sporit – la nivelul UE și la nivel național – pentru dezvoltarea și modernizarea educației și formării profesionale VET, într-o perspectivă pe tot parcursul vieții. Cererea tot mai mare de angajați calificați în domeniul AI nu poate fi satisfăcută de programele actuale de educație și formare.

• Competențele ecologice și locurile de muncă ecologice sunt esențiale pentru transpunerea noilor oportunități create de tehnologiile curate și durabile în creștere economică reală. Competențele ecologice au mai multe fațete și afectează practic fiecare proces dintr-o companie. Prin urmare, pentru a implementa în mod eficient tranziția verde, este adesea necesar să se intruiască întregul personal. Ar trebui instituite programe specifice cu asistență în materie de formare pentru IMM-uri, ținând seama, în același timp, de diversele cereri locale și regionale.

• Este necesară o mai mare mobilitate transfrontalieră a forței de muncă pentru a îmbunătăți reziliența și corelarea lucrătorilor cu ofertele de locuri de muncă din toate țările. În plus, sprijinul bugetar al UE ar trebui să devină mai eficient pentru a sprijini convergența regională.

• Îmbunătățirea căilor legale către UE: există un potențial clar neexploatat în ceea ce privește atragerea de lucrători din țări terțe, iar atractivitatea UE rămâne limitată de complexitatea procedurilor sale de migrație legală și de costul recrutării internaționale. Rețeaua camerelor salută viitorul pachet privind mobilitatea forței de muncă, care acoperă diferite inițiative de îmbunătățire a mobilității către și în interiorul UE. Trebuie promovată dezvoltarea unor instrumente precum Rezerva de Talente (pentru a îmbunătăți corelarea locurilor de muncă și a competențelor) și Parteneriatele pentru atragerea de talente. În mod similar, ar trebui realizată revizuirea și simplificarea diferitelor sisteme care reglementează munca și șederea în UE, cu un accent clar pe reducerea sarcinii asupra întreprinderilor, în special a IMM-urilor.

O piață unică care își valorifică potențialul

• Deși piața unică a demonstrat o rezistență puternică la șocurile economice, trebuie depuse mai multe eforturi pentru a garanta condiții de concurență echitabile. Întreprinderile ar trebui să dispună de instrumente mai eficiente pentru a accesa achizițiile publice și oportunitățile de finanțare din cadrul Facilităților de redresare și reziliență și al fondurilor cu gestiune partajată. Dificultățile în accesarea creditelor și a împrumuturilor bancare subminează tendința întreprinderilor mai mici de a investi în practici digitale și durabile, afectând, în cele din urmă, competitivitatea economiei europene.

• Europa trebuie să valorifice punctele forte ale pieței unice ca piață atractivă din punct de vedere economic, prin reducerea fragmentării pieței, în special în domeniul serviciilor digitale și al piețelor de capital.

• Instituțiile UE trebuie să asigure un cadru juridic clar și predictibil pentru întreprinderi prin eliminea barierelor nejustificate din calea comerțului transfrontalier, protejând în același timp sistemul distinct de standardizare al Europei, simplificarea urgentă a cadrului de reglementare și ajutorarea proprietarilor de întreprinderi la transferarea dreptului de proprietate către generația următoare.

• Studiul Eurochambres intitulat „Situația pieței unice: bariere și soluții” a arătat că procedurile administrative complexe și varietatea diferitelor norme naționale privind bunurile și serviciile afectează intrarea pe piață și deciziile de investiții ale întreprinderilor. Piața unică își poate valorifica întregul potențial în ceea ce privește creșterea economică și crearea de locuri de muncă doar prin îmbunătățirea punerii în aplicare și asigurarea respectării legislației UE, realizate printr-o cooperare consolidată între statele membre și Comisia Europeană și traduse printr-o concurență mai loială.

• Pachetul de ajutor pentru IMM-uri, publicat în septembrie 2023, a introdus elemente pozitive în direcția creării unui mediu de afaceri mai echitabil pentru IMM-uri. Comisia europeamă face eforturi pentru a reduce cerințele de raportare și pentru a garanta aplicarea corectă a testului IMM și a verificării competitivității. Procesul de elaborare a politicilor UE trebuie să aplice în mod consecvent orientările privind o mai bună legiferare în toate serviciile Comisiei și să propună acte legislative care să respecte principiul „a gândi mai întâi la scară mică”.

• Pentru a contribui la succesul transformării digitale a întreprinderilor europene este necesar să se simplifice reglementările privind comerțul electronic și procesele de vânzare transfrontalieră, promovând un mediu fără sincope ce permite extinderea operațiunilor transfrontaliere.

Alinierea strategiilor energetice și industriale europene la obiectivele climatice pentru un viitor durabil

• Pactul verde a introdus o serie de obiective extrem de ambițioase, dintre care unele par să se contrazică, iar altele referitoare la politica privind clima au implicații practice ce nu sunt întotdeauna clare. Pentru a permite o tranziție verde eficace și favorabilă intereselor de afaceri, UE trebuie să efectueze o reevaluare cuprinzătoare a obiectivelor Pactului verde european având în vedere coerența, echilibrul și pragmatismul și trebuie să vizeze un echilibru mai bun între obiectivele climatice ale strategiei și obiectivul de creștere a competitivității.

• Alinierea strategiei industriale a UE la politicile sale privind clima implică analiza diverselor nevoi și capacități ale întreprinderilor, în special ale IMM-urilor, pentru a se asigura că acestea pot prospera, contribuind în același timp la obiectivele climatice. Aceasta poate implica furnizarea de sprijin și stimulente pentru adoptarea tehnologiilor ecologice, facilitarea accesului la finanțare pentru inițiativele durabile și crearea unui mediu favorabil care să încurajeze inovarea și practicile durabile în sectorul industrial.

• Sunt necesare acțiuni imediate pentru a accelera implementarea soluțiilor de energie din surse regenerabile, pentru a furniza infrastructura esențială, pentru a raționaliza procesele de autorizare, pentru a reduce obstacolele birocratice și pentru a stabili condiții de investiții fezabile și favorabile în vederea unei tranziții verzi rapide.

• Sondajul Eurochambres – Accesul IMM-urilor la finanțare durabilă: un sondaj european 2023 – a arătat că IMM-urile sunt foarte dornice să investească în tranziția verde, însă adesea nu au acces la finanțare externă. Prin urmare, cadrul UE privind finanțarea durabilă în Europa ar trebui să promoveze investițiile în inițiative ecologice și durabile, oferind sprijinul financiar necesar întreprinderilor și proiectelor care contribuie la obiectivele de mediu.

• Realizarea neutralității climatice la scară globală necesită eforturi concertate și colaborare dincolo de frontierele europene, implicând dezvoltarea și consolidarea parteneriatelor globale pentru urmărirea unor obiective climatice comune. Un accent deosebit trebuie pus pe standardizarea metodologiilor utilizate pentru calcularea emisiilor de CO2 generate de bunuri și servicii, asigurând coerența și transparența modului în care sunt contabilizate și raportate emisiile.