Contextul creat de politicile industriale și strategiile europene de creștere a competitivității economice a Uniunii Europene, trecerea către Industria 4.0 este un imperativ major. Subiectul preocupă industria europeană a mobilei, care a discutat în numeroase ocazii în cadrul întâlnirilor de dialog social european pentru sectorul mobilei cum vor arăta ocupațiile în anii care vor urma.

Trecerea la Industria 4.0 este văzută în egală măsură ca o modalitate de creștere a competitivității și de revenire a producției în Europa, cât și ca o foarte bună modalitate de a atrage forță de muncă bine calificată și de sporire a atractivității sectorului în rândul tinerilor. Diversificarea competențelor necesare pentru a urma o carieră în sectorul mobilei și diminuarea gradului în care acest sector ar putea apela la muncă fizică brută pe viitor, concomitent cu împingerea spre zero a limitelor admisibile privind praful de lemn și alte substanțe nocive pentru sănătate și mediu ar putea face din sectorul mobilei unul dintre cele mai interesante sectoare pentru tinerii cu calificări superioare.

Pe fondul descris, câțiva dintre partenerii sociali de la nivel european, respectiv, CENFIM (Spania), Federația Europeană a Sindicatelor din Construcții și Prelucrarea Lemnului (EFBWW), Uniunea Europeană a Mobilei (UEA) și Confederația Europeană a Industriilor de Mobilier (EFIC) au realizat  proiectul european DIGIT-FUR – Impactul transformării digitale asupra industriei mobilierului din lemn, concentrându-și cercetarea asupra previzionării modificărilor cauzate de digitalizarea industrială (sau Industrializarea 4.0) asupra sectorului european de mobilier din lemn în 2025 (CAEN 31.0). Proiectul a fost finanțat de Comisia Europeană prin programul de Sprijin pentru dialogul social VP/2016/001.

DIGIT-FUR oferă o mai bună înțelegere a unui posibil scenariu privind influențele digitalizării asupra sectorului mobilei pe orizontul de timp 2018 – 2025, anticipând efectele acestei transformări asupra a 11 profiluri ocupaționale ESCO (ESCO – Clasificarea Europeană a Abilităților/Competențelor, Calificărilor și Ocupațiilor) în sensul schimbărilor presupuse, riscurilor privind securitatea și sănătatea la locul de muncă și deprinderilor, cunoștințelor și competențelor aferente necesare. Exercițiul de anticipare și scenariul corespunzător pentru anul 2025 reprezintă partea esențială a studiului, pe care autorii l-au prezentat simplu și ușor de urmărit în partea centrală a raportului final prin tabele specifice pentru fiecare dintre aceste aspecte și profiluri.

Cele 11 profiluri ocupaționale analizate sunt:

• Tâmplari și lucrători asimilați
• Operatori și reglatori de mașini-unelte pentru prelucrarea lemnului
• Tapițeri și lucrători asimilați
• Operatori utilaje de prelucrare a lemnului
• Manager de vânzări și marketing
• Muncitor necalificat
• Manager de producție industrială
• Manager al lanțului de aprovizionare (Manageri de aprovizionare, de distribuție și conecși)
• Inginer de întreținere și reparații (lucrători în întreținerea și repararea mașinilor)
• Designeri de mobilier
• Montator mobilier

Selecția de profiluri a avut în vedere ocupațiile specifice sectorului mobilei și relevanța acestora pentru funcționarea companiilor.

PRINCIPALELE REZULTATE ALE CERCETĂRII

Adoptarea tehnologiilor specifice etapei de dezvoltare Industrializare 4.0 împreună cu ideea de economie circulară par a fi principalii factori ai schimbării pe parcursul actualului, dar și a următoarelor decenii pentru industriile europene. Cercetarea a urmărit să anticipeze schimbările pentru a facilita și a sprijini astfel dialogul social între actorii cheie ai sectorului și părțile interesate, pentru a face față în mod adecvat provocărilor viitoare și pentru a asigura ocuparea forței de muncă și siguranța, precum și competitivitatea întreprinderilor.

Cu o economie masiv conectată și globalizată, industria de fabricare a mobilierului din lemn va oferi produse și servicii personalizate inteligente bazate pe sisteme digitale de fabricație furnizate de industrii care folosesc eficient și durabil resursele și va avea o nevoie imensă de competențe de digitalizare pentru o transformare competitivă a industriei. O serie de noi tehnologii oferă potențialul de transformare a afacerilor, atât în ceea ce privește produsele, cât și procesele de fabricație, pentru acele companii capabile să le utilizeze și să le adopte în mod corespunzător.

O transformare și mai mare poate rezulta din efectul cumulat al combinării mai multor noi tehnologii, iar cele mai multe dintre aceste tehnologii pot fi utilizate de IMM-uri și de întreprinderile mari. Digitalizarea prezintă provocări noi pentru sănătatea și securitatea la locul de muncă, însă noile tipuri de locuri de muncă, procese și tehnologii pot spori securitatea și sănătatea lucrătorilor. Lucrătorii pot fi îndepărtați din medii periculoase, iar senzorii pot facilita întreținerea mașinilor, însă, digitalizarea oferă și numeroase noi provocări și stres: lucrătorii pot fi expuși presiunii temporale, ritmului sporit al muncii și volumului de muncă, complexității sarcinilor, orelor de lucru excesive și posibilității de a fi constant solicitați (și disponibili) în afara orelor de lucru. Utilizarea și interacțiunile cognitive cu roboții/co-roboții pot duce la stres mental sau la riscul de a lucra singuri și de a se simți izolați. O perioadă lungă de lucru la computer și proiectarea ergonomică slabă a ecranelor nepotrivite pentru birou de la locurile de muncă pot duce la tulburări musculo-scheletice.

Pentru a reduce impactul negativ posibil în timp ce exploatează în mod adecvat oportunitățile de digitalizare, companiile, lucrătorii și toate părțile interesate din domeniu vor trebui să își alăture eforturile și să extindă colaborările. Învățământul profesional și tehnic, formal, informal, inițial și continuu va juca un rol-cheie în sprijinirea lucrătorilor și a managerilor și va furniza noile deprinderi, cunoștințe și competențe necesare, cum ar fi cele șapte deprinderi considerate „de supraviețuire” în viitor și cele legate de alfabetizarea digitală, securitatea datelor, știință, tehnologie și TIC. Modificările sarcinilor de muncă vor crea noi nevoi de abilități, cunoștințe și competențe. Viitorii angajați ai industriei mobilierului nu numai că trebuie să fie capabili să-și îndeplinească eficient sarcinile, dar trebuie și să posede abilitățile și capacitatea de a recunoaște, a adopta și a se adapta la schimbări continue.

Ca un corolar, nu vorbim de o nevoie crescută de abilități tehnice, ci de o integrare completă a tuturor abilităților digitale relevante. Cunoștințele tehnice rămân esențiale și formează temelia; aptitudinile cognitive, sociale și comportamentale vor deveni însă o prioritate. Oamenii nu vor mai fi selectați pe baza diplomei, ci, foarte probabil, în funcție de mentalitate. Fiecare individ va deveni responsabil pentru propria sa capacitate de a învăța și de a se auto-îmbunătăți, însă lucrătorilor trebuie să li se acorde timp sau să fie eliberați pentru a învăța în mod corespunzător și pentru a oferi beneficii companiilor.

Învățarea pe tot parcursul vieții va deveni din ce în ce mai importantă, iar modalitățile de a furniza cursurile de formare necesare la momentul potrivit și în formatul corect reprezintă o schimbare esențială în oferta educațională. Datorită trecerii de la locurile de muncă de rutină la noi conținuturi și sarcini ale locului de muncă neimaginate anterior, abilitățile precum gândirea critică și rezolvarea problemelor, colaborarea între rețele, agilitatea și adaptabilitatea, inițiativa și spiritul antreprenorial, comunicarea eficientă, recuperarea informațiilor, curiozitatea și inovarea, alfabetizarea digitală și securitatea datelor vor fi subiectele permanente ale activității de învățare și auto-îmbunătățire.

Rapoartele complete ale proiectului pot fi găsite la adresa: digit-fur.eu/documents

Sursa: Raportul final „DIGIT-FUR – Imapctul transformării digitale în industria mobilierului din lemn”