Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a dat startul consultării publice pe proiectul Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, după ce documentul a fost prezentat în cadrul unui eveniment care a avut loc luni, 22 august 2022,  la Universitatea „Transilvania” din Brașov.

„Avem o nouă viziune, pe termen mediu, de politică publică, în tot ce înseamnă administrarea pădurilor din România. Scopul strategiei este crearea unui echilibru între rolurile pădurii – rolul de biodiversitate, rolul ecologic, rolul de oprire a schimbărilor climatice, împreună cu rolul economic și social. Noua strategie este bazată pe o largă consultare publică și oferă un suport științific fără de care nicio strategie nu ar putea fi implementată”, a declarat, la Brașov, ministrul Mediului, Tánczos Barna.

Responsabilizarea şi cointeresarea proprietarilor de păduri

„Varianta prezentată pune accentul pe responsabilizarea proprietarului, pune accent pe acest sistem de compensare a celor care pierd venituri economice, pierd din punct de vedere economic în cazul în care își sacrifică, practic, pădurea pentru a veni în sprijinul societății şi pentru a juca un rol mai important în ceea ce privește biodiversitatea şi protecția. În același timp, strategia propune o nouă abordare în ceea ce privește controlul şi restricțiile, astfel încât responsabilizarea proprietarilor, indiferent dacă este proprietar de stat, unitate administrativ teritorială, primărie sau proprietar persoană fizică sau juridică, responsabilizarea lor şi controlul să ducă la o implementare bună a acestei strategii. În același timp, cu siguranță, rolul de protecție, de biodiversitate, acest serviciu social oferit de pădure întregii comunități, întregii societăți este în continuare foarte important. Vedem că la nivel european avem câteva ținte de protecție, de protecție strictă şi protecție generală a habitatelor, iar aici România şi-a asumat aceste responsabilități. Vom crește suprafețele cu strictă protecție, dar, v-am spus, în paralel trebuie să vină statul şi să compenseze pierderile, trebuie să vină statul şi să susțină proprietarii care au suprafețele împădurite, au fonduri forestiere în asemenea zone de protecție”, a mai spus ministrul Mediului.

La elaborarea Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, participă profesori ai Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere, din cadrul Universității Transilvania din Brașov, ai Facultății de Silvicultură din Suceava precum și experți independenți din sectorul forestier ori reprezentanți ai unor ONG-uri.

Viitoarele direcții care sunt cuprinse în proiectul Strategiei Naționale pentru Păduri 2030:

• Trasabilitatea lemnului și prima punere pe piață
• Obligații de procedură vs. obligații de rezultat în gestionarea pădurii
• Manifestarea dreptului de proprietate asupra deciziei tehnice în păduri
• Proceduri simplificate pentru monitorizarea proprietăților forestiere
• Sistem de evaluare și compensare a serviciilor ecosistemelor
• Segregarea conservării biodiversității de managementul forestier vs. integrarea conservării biodiversității în managementul forestier
• Instrumente economice de sprijin pentru creșterea contribuției sectorului la economia locală
• Evaluarea preliminară a pieței lemnului/balanță lemn
• Identificarea celor mai bune opțiuni de selectare a speciilor forestiere pentru împădurirea terenurilor pretabile în corelare cu scenariile climatice preconizate pentru asigurarea unei adaptări cât mai bune a acestora la schimbările climatice.

Primul termen pe care trebuie să îl respectăm este 30 septembrie

„În septembrie trebuie să aprobăm, prin Hotărâre de Guvern, Strategia forestieră. Imediat după aprobarea Strategiei forestiere trebuie să începem elaborarea noii legislații, care, cu siguranță, trebuie să pornească de la Codul Silvic. Și Parlamentul României sau Guvernul, prin Ordonanță de Urgență, în 2023, să aprobe noul Cod Silvic. În paralel, lucrăm deja la modificarea unor ghiduri și modificarea unor norme tehnice. Unele dintre ele vor fi aprobate înainte de 30 septembrie, pentru că ne-am asumat acest lucru în PNRR, celelalte vor fi elaborate în 2022-2023″, a explicat ministrul Mediului.

În proiectul Strategiei Naționale pentru Păduri 2030 se precizează că impactul sectorului forestier și al industriei mobilei, în economia națională, este substanțial

„În ultimii 10 ani, împreună cu industria mobilei, sectorul forestier a contribuit anual, în medie, cu 3,5% la PIB-ul României, generând un excedent în balanța comercială externă de până la 2 miliarde euro/an. Rolul socio-economic al pădurilor este important și din perspectiva asigurării locurilor de muncă, în special în zona rurală. În România, locurile de muncă în sectorul forestier au o contribuție majoră la prevenirea migrației forței de muncă. Sectorul forestier (incluzând industria mobilei) creează peste 150.000 de locuri de muncă directe și contribuie indirect la crearea altor 300.000 de locuri de muncă în sectoare conexe, precum cele de construcții, agricol și energetic.”

Evaluarea gradului de valorificare a sortimentelor de lemn gros în produse de lungă durată este însă dificilă în absența unei balanțe naționale a lemnului

„Lanțurile valorice bazate pe păduri sprijină locurile de muncă în economia verde. Este necesară, astfel, sporirea ofertei de produse din lemn prelucrate superior, cu o durată lungă de viață, cu investiții pe parcursul întregului lanț de prelucrare a lemnului, care să fie generatoare de valoare adăugată mare.”

Prima versiune a documentului poate fi consultată AICI

Publicul interesat să transmită comentarii, sugestii sau propuneri de modificare o poate face, până la data de 15 septembrie 2022, la adresa mihai.enescu@mmediu.ro