Scena principală a BIFE-SIM 2025 a devenit locul unde comunitatea de designeri, arhitecți și producători de mobilier din România s-a reunit pentru a sărbători Ziua Designului Românesc, într-un eveniment-maraton semnat ARDI Talks, la 19 septembrie 2025. Sub egida Asociației Române pentru Design și Inovație – ARDI, în parteneriat cu Asociația Producătorilor de Mobilă din România – APMR, programul a adus împreună voci reprezentative ale industriei, dezbateri relevante și povești inspiraționale despre viitorul designului de mobilier și colaborarea dintre profesioniști.

Designing for Impact – despre maturizarea industriei creative

Prima parte a conferinței, Designing for Impact, a deschis discuția despre rolul designerului în evoluția industriei creative din România. Pe scenă au urcat Sara Lungu, Cristina Postu și Sebastian Mîndroiu, trei voci puternice care au conturat imaginea unei profesii aflate într-o etapă de maturizare.

Sara Lungu, director executiv ARDI și fondatoare a Magio Design Studio, a vorbit despre importanța empatiei, a colaborării și a maturizării colective a breslei. Într-un moment de sinceritate, a subliniat deschiderea pe care ARDI și-a propus-o față de producători și față de întreaga industrie: „Am vrut să ne deschidem și să vedeți munca noastră din spate. Am făcut asta dintr-un sentiment de empatie și din dorința de a ajunge lângă producătorii de mobilă pentru că știm că și vouă vă este la fel de greu cum ne este și nouă. Și pentru noi este un efort constant să ne adunam, să ne punem întrebări, să înțelegem unde vrem să mergem și ce direcție vrem să avem.”

Ea a vorbit și despre parteneriatul solid cu APMR, un exemplu de colaborare concretă între designeri și producători, care aduce beneficii reale ambelor părți.

Cristina Postu, fondatoarea Bloomsbury Design și președinta filialei ARDI București, a completat printr-o perspectivă pragmatică asupra responsabilității designerilor: aceea de a se poziționa ca parteneri egali în procesul de creație. Pentru ea, succesul unui proiect depinde de dialogul real dintre toți actorii implicați: „Noi vrem să fim percepuți ca niște parteneri. Pentru că unii fără alții nu putem să facem proiecte de calitate; eu nu cred că un designer poate lucra într-un mod de la A la Z într-un proiect, la fel cum nici un producător nu poate face asta, decât dacă are un designer afiliat. Așa că mi se pare că noi trebuie să avem întotdeauna un dialog, să spunem ce nevoi are fiecare parte, astfel încât să venim unii în întâmpinarea celorlalți cu aceste nevoi și să ne ajutăm, să ne susținem, să fim colaboratori în proiect.”

Sebastian Mîndroiu, fondatorul PickTwo Studio, co-fondator și președinte ARDI, a adus o viziune structurată asupra rolului designerului în economie, vorbind despre nevoia de know-how și de creștere a vizibilității profesiei în fața publicului larg. De asemenea, el a explicat rolul ARDI: „În momentul în care am decis să facem această fundație și această structură, ne-am uitat la două obiective mari: să îmbunătățim în interior, în cadrul breslei, abilitatea, know-how-ul, cunoștințele – și asta e ceva ce trebuie să facem pentru designeri și una dintre misiunile noastre – și cel de-al doilea este de creștere a awareness-ului în exterior și către clienții finali. În principiu, sub această umbrelă se regăsesc toate proiectele și activitățile pe care le facem.”

Despre încredere, parteneriate și valoare adăugată

Următorul panel, moderat de Adela Pârvu, co-fondator al Asociației Române pentru Design și Inovație, a deschis o conversație sinceră despre relația dintre designeri și furnizori – o relație care, de multe ori, definește calitatea unui proiect. Alături de Mihai Grama, Roberta Pârvescu și Gina Manolea, discuția a conturat o idee comună: în spatele fiecărui produs reușit există încredere reciprocă, transparență și asumare.

Adela Pârvu a punctat esențialul: „Relaționarea cu furnizorii e foarte importantă, se face tranzacțional, dar e și un transfer de încredere și imagine.” Mihai Grama, designer de produs și de interior, a vorbit despre importanța intuiției și a documentării înainte de a crea un produs: „Există o punte, fiecare trebuie să aibă încredere unul în celălalt. Tu, ca designer de produs, trebuie să-ți faci niște teme dinainte, să intuiești niște stiluri, niște trenduri, în funcție de chestia asta trebuie să începi să creezi un produs”. Roberta Pârvescu, arhitect și fondator CHB Studio, a completat cu o perspectivă practică: „Ce contează pentru mine foarte mult în alegerea unui furnizor, atât pentru amenajări interioare, cât și pentru realizarea colecțiilor de mobilier, este asumarea furnizorului, oferirea unei garanții de calitate, comunicarea cu el, transparența cu care va veni în fața mea. De asemenea, contează foarte mult și modul de relaționare.” Gina Manolea, co-fondatoarea atelierului MconceptDesign, a explicat că produsul trebuie să o convingă mai întâi pe ea, ca să-l introducă în proiectele clienților: „De asemenea, fără nicio rușine, cer informații despre furnizor la colegii din ARDI.”

Design românesc cu impact internațional

Într-o intervenție lucidă și provocatoare, Mihnea Ghilduș, fondatorul platformei Dizainăr, a invitat audiența să reflecteze asupra identității produsului românesc și a modului în care acesta poate fi recunoscut global. El a vorbit despre nevoia de curaj, diversitate și solidaritate în promovarea designului local: „Suntem prea cuminți, nu avem punctul ăla care să atragă, n-avem chestia aia disruptivă sau nu răspundem unor nevoi  specifice cu produsele. (…) Aș vrea să găsim un pic de solidaritate și, chiar dacă necesită un pic de efort, designul romanesc să fie de fapt primul la care vă gândiți atunci când faceți o amenajare.”

Inside Design Stories – despre cultură, identitate și succes

În a doua parte a zilei, programul Inside Design Stories a adus două momente de reflecție și inspirație.

Primul, moderat de Adela Pârvu, l-a avut ca invitat pe Andrei Munteanu, designer cu formare internațională, care a vorbit despre identitate și forța de a transforma o idee într-un brand: „În anul 2025, să ridici un brand, să transformi o fabrică într-un brand, este o necesitate, este posibil și merită. Dacă unul dintre cei care se prezintă aici reușește să ridice un brand, o să ridice toată industria zonală.”

A urmat o conversație intensă despre Investiția din spatele proiectelor de succes, moderată de Sorana Leru, cu Șerban Georgescu și Sergiu Călifar. Cei trei au vorbit despre unicitate, implementare și gestionarea bugetelor – componentele esențiale ale excelenței în design.

„Sunt mai mulți indicatori pe care un proiect de succes îi are: în primul rând să fie implementat, în al doilea rând să fie unic și diferit de ceea ce am făcut până în momentul respectiv. După aceea, discutăm de partea de buget. Și aici e un indicator important pentru că bugetul influențează implementarea”, a explicat Șerban Georgescu, designer de interior și de produs, co-fondator ISRA Design. „Definiția „proiect de succes” poate cuprinde foarte mult. Dacă vorbim despre zona rezidențială lucrurile sunt mai emoționale, mai personale. Nu este vorba despre o amenajare care să ajungă să ia un premiu. Dacă vorbim de spații comerciale lucrurile devin mai practice: este vorba despre rezultat, despre impact, despre produsul final care trebuie să vândă. Majoritatea contractelor și clienților pe care îi avem sunt clienți care se întorc sau vin prin recomandare directă. Asta mi se pare mie definiția succesului”, a spus Sergiu Călifar, fondatorul Pure-Mess Design. „Cred cu tărie că un client mulțumit la final valorează mult mai mult decât banii sau premiile”, a concluzionat Sorana Leru, co-fondatoarea MiSo Architects.

O comunitate care construiește viitorul împreună

ARDI Talks 2025 a reconfirmat faptul că designul românesc are voce, direcție și o comunitate unită în jurul acelorași valori. Dincolo de prezentările spectaculoase și de energia de pe scenă, evenimentul a fost despre oameni — despre felul în care designerii, arhitecții și producătorii aleg să colaboreze pentru a transforma ideile în realitate.

Într-o industrie în continuă schimbare, Ziua Designului Românesc la BIFE-SIM a arătat că forța colectivă, dialogul și curajul de a inova pot fi cea mai solidă bază pentru viitorul acestei industrii.