Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Universitatea Transilvania din Brașov au organizat ieri o dezbatere privind identificarea, dezvoltarea și implementarea unor mecanisme financiare de susținere pentru industria lemnului, în viitorul exercițiu financiar 2021-2027.

Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: „Ne aflăm într-un moment definitoriu pentru viitorul silviculturii românești. În această perioadă, România stabilește, împreună cu partenerii europeni, structura investițiilor din fonduri europene în viitoarea perioadă financiară. În perioada care tocmai se încheie, fondurile destinate sectorului silvic nu au fost suficiente. Ne-am propus să schimbăm asta. Trebuie să redirecționăm mai multe fonduri europene, să alocăm sume considerabile pentru exploatarea materialului lemnos, astfel încât să-i putem ajuta mai ales pe operatorii locali și trebuie să avem mai mulți agenți economici care fac prelucrarea primară. Apoi să intervenim cu fonduri europene să sprijinim industria mobilei.”

În ceea ce privește exercițiul financiar 2021-2027, ministrul a arătat că pe lângă sprijinul acordat în cadrul PAC (Politica Agricolă Comună) prin FEADR, se dorește, suplimentar, accesarea unor fonduri europene. În acest sens, s-au purtat discuții cu Ministerul Fondurilor Europene și s-a obținut acordul de principiu pentru circa 200 milioane euro, sprijin financiar pentru firmele mici de exploatări forestiere. Sumele se vor acorda în granturi de câte 200 de mii de euro. Pentru derularea cu ușurință a finanțării se va desemna Administrația Fondului pentru Mediu ca Organism de Implementare. Se vor căuta soluții și se vor aloca sume și pentru sectorul de prelucrare primară a lemnului, silvoturism, infrastructură forestieră. Domeniul pădurilor și al sectoarelor economice bazate pe resursa de lemn au un rol central în strategiile europene privind combaterea schimbărilor climatice, conservarea biodiversității și asigurarea stabilității ecosistemelor forestiere, dar și în ceea ce privește dezvoltarea bioeconomiei bazată pe resursa de lemn, cu potențial major de susținere a dezvoltării pentru zona rurală și pentru producerea de energie regenerabilă pe bază de biomasă din lemn.

Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: „În acest context, considerăm oportun ca domeniul pădurilor să beneficieze de o alocare financiară de minim 50% din fondurile alocate în cadrul Planului Național Strategic (PNS) pentru măsuri de mediu și climă și de minim 30% din fondurile de investiții alocate prin FEADR.”

Prof. Ioan Vasile Abrudan, rector Universitatea Transilvania din Brașov: „Vreau să subliniez câteva lucruri pe care dumneavoastră ar trebui să le punctați în ședința de Guvern sau în discuțiile pe care le aveți cu Primul-ministru sau cu ceilalți colegi. Industria lemnului este sectorul industrial cu cea mai mare valoare adăugată brută din țară. Nu vorbim despre servicii, ci de industrie. În ultimii 5 ani, plusul la balanța comercială a României pe care îl aduce numai industria mobilei este de peste 1,5 miliarde de euro pe an, în condițiile în care România are deficit an de an. Este domeniul cu cea mai mare valoare adăugată brută, în care tot lanțul este în țară: de la materia primă, pădurea care furnizează lemnul, la exploatare, prelucrare primară, prelucrare secundară. Mai mult, industria mobilei este printre puținele domenii din România în care capitalul majoritar este românesc.”

Aurica Sereny, președinte Asociația Producătorilor de Mobilă din România: „Cred că ideea de unitate este absolut necesară, din cauză că am ajuns la fundul sacului. Trebuie să fim uniți, de la silvicultură, la exploatare și mobilă, până la organizațiile de mediu serioase și corecte, ca să ne creăm un renume bun. Urmează să avem o întâlnire cu Primul-ministru, prin intermediul Consiliului de Export al României și vom ridica anumite probleme, cum ar fi impozitarea salariilor. Legat de finanțare, industria mobilei este unul dintre puținele sectoare care nu a beneficiat de niciun sprijin în ultimii 30 de ani, nu ne-a băgat nimeni în seamă. Pentru ca firmele să se dezvolte, există niște ajutoare de minimis, de 200.000 de euro/firmă, pentru o perioadă de 3 ani. Aceste ajutoare se stabilesc de către Comisia Europeană. Am făcut intervenții la Guvern, la Consiliul Concurenței, care a transmis la Comisia Europeană și insistăm ca ajutorul de minimis pentru o firmă să se dubleze. Din cauză că valorile de acum au fost stabilite în 2006. În 2013, mai multe țări europene au cerut să se majoreze, dar nu s-a ajuns la un consens și au rămas aceleași. Am auzit că minimisul se prelungește automat până în 2023. Noi nu cerem prelungire automată. Le cerem reprezentanților noștri în Comisia Europeană să lupte pentru noi, să se zbată pentru interesul României. Germania, când a avut nevoie, în perioada crizei, a stabilit ajutorul de minimis la 500.000 de euro/firmă.  La fel și Polonia. Avem nevoie de acești bani pentru retehnologizarea firmelor, pentru modernizare. Iar ca să vindem trebuie să participăm la principalele târguri internaționale, unde folosim acești bani din ajutorul de minimis. La cât este acum valoarea lui, o firmă își poate permite să participe doar la 2 manifestări internaționale/an.” 

Dezbaterea a avut loc în Aula Magna a Universității Transilvania din Brașov.