În timp ce studiul PricewaterhouseCoopers arată că în industria lemnului din țara noastră lucrează peste 128.000 de români, doar 2% sunt calificați, estimează cu amărăciune decanul Facultății de Ingineria Lemnului, prof.dr.ing. Mihai ISPAS. În susținerea acestei afirmații, profesorul Ispas ține seama de următorii indici: durata medie (aproximativă) a activității profesionale, care este de circa 41 de ani, numărul de absolvenți ai Facultății de Ingineria Lemnului din Brașov din 1975 încoace și procentul mediu de 40 – 50% al absolvenților care rămân în industrie. Pare a fi cea mai mare rată de abandon din industria românească. Facem mențiunea că Facultatea de Ingineria Lemnului, aparținând Universității TRANSILVANIA din Brașov, este singura instituție din țară, pe acest domeniu.

Cifrele de admitere în facultate și de absolvire a acesteia arată dezastrul spre care se îndreaptă industria lemnului, din punctul de vedere al forței de muncă calificate în acest domeniu de activitate. Vârful de interes al tinerilor absolvenți de liceu față de sectorul prelucrării lemnului a fost în anul 2005, când s-au înscris la facultate 195 de tineri, însă după această dată s-a înregistrat o scădere aproape continuă, astfel că în 2016 numărul studenților admiși la Facultatea de Ingineria Lemnului a scăzut la 67.

Evoluția numărului de candidați admiși

Vârful de absolvire a Facultății de Ingineria Lemnului a fost în 2009, când 173 de tineri obțineau diplome de ingineri (cu observația că în acel an au absolvit două promoții simultan: ultima promoție cu studii de 5 ani și prima cu studii de 4 ani), iar cea mai slabă rată s-a înregistrat chiar în acest an, când s-au acordat doar 27 de diplome, după cum arată graficul de mai jos, pus la dispoziția noastră chiar de către conducerea Facultății de Ingineria Lemnului.

Evoluția numărului de absolvenți [licență]

În cei 57 de ani de existență, Facultatea de Ingineria Lemnului a dat peste 6.800 de absolvenți. Din păcate astăzi, așa cum arată cifrele, interesul tinerilor față de sectorul prelucrării lemnului este din ce în ce mai scăzut.

Prof. dr. ing. Mihai ISPAS, decanul Facultății de Ingineria Lemnului: „Firmele trebuie să investească mai mult în resursa umană pentru ca sectorul industriei lemnului să fie atractiv pentru tineri. Altfel, situația dezastruoasă legată de forța de muncă din industria lemnului nu va face decât să se înrăutățească. Această investiție trebuie să cuprindă salarizare mai bună, condiții de muncă mai bune și, nu în ultimul rând, implicare directă în susținerea învățământului de profil, atât superior, cât și profesional.”

Liceele tehnologice de profil sunt în aceeași situație

Conducerea Liceului Tehnologic Grigore Moisil din Brăila face tot posibilul să conecteze elevii cu industria, pentru a trezi atât interesul lor spre meserie, cât și interesul agenților economici din industrie spre personalul calificat. În acest sens, tinerii nou intrați la Liceul Tehnologic Grigore Moisil au făcut o vizită de documentare chiar la BIFE SIM, poate cel mai potrivit loc pentru viitorii meseriași din industria lemnului pentru a afla tendințele din domeniul produselor de mobilier și noutățile legate de tehnologie, echipamente și accesorii.

Prof. Alexandru Diță, directorul Liceului Tehnologic Grigore Moisil: „I-am adus la Târgul Internațional de Mobilă să le demonstrez că au făcut o alegere bună și să-i îndemn să-și urmeze această pasiune de a lucra în domeniul mobilei, pe diferite paliere de calificare, fie prin absolvirea școlii profesionale ca tâmplar, fie prin absolvirea liceului ca designer în industria mobilei. E o mare nevoie care se simte și pe piața muncii, și în cadrul liceelor tehnologice. Foarte greu aducem copii în această zonă. E prima dată, după 10 ani, când reușim să avem în septembrie 3 clase de liceu tehnologic și școală profesională. În ultimii ani, nici mediul economic nu a fost foarte tentant, mă refer la salarii și condiții de muncă. Însă acum e mare nevoie de forță de muncă. Dar și agentul economic trebuie să își nuanțeze oferta, pentru a o face atractivă. Nu e suficient că ai primit un tânăr calificat, luat de pe băncile școlii, dacă nu-i oferi la schimb ceva care să-i facă meseria atractivă.”

Aurica Sereny, președinte APMR: „Este o problemă cu forța de muncă, din cauză că o perioadă de timp nimeni nu s-a ocupat de această pregătire profesională. Nu toți pot fi artiști. În fabrici este nevoie și de ingineri și de tâmplari.”

Ziarul Capital a ilustrat grafic cauza principală a ratei de abandon din industria lemnului: salarizarea. Jurnaliștii au demonstrat decalajul dintre câștigul salarial mediu net pe economie și câștigul salarial mediu net din industria mobilei. Spre exemplu, în mai 2016 salariul mediu net înregistrat în industria de mobilă era de 1.397 de lei, cu 666 de lei mai mic decât salariul mediu net pe economie.

Sursă grafic: www.capital.ro

Mediul academic oferă și câteva soluții pentru rezolvarea crizei și îi cheamă în sprijin chiar pe agenții economici din acest sector, pentru:

• a susține financiar un număr de studenți, prin burse de studiu
• a se implica direct în practica studenților
• a fi parte activă în promovarea sistemului de învățământ de profil și a racola candidați
• a se implica în elaborarea planurilor de învățământ și a programei pentru disciplinele de specialitate
• a le asigura absolvenților locuri de muncă în condiții cu adevărat atractive.

Aceste soluții sunt deja testate de firme şi instituţii de învăţământ din alte sectoare de activitate ale economiei naţionale pentru care interesul tinerilor a scăzut și s-au dovedit eficiente.