Este apelul exportatorilor români care cer Președinției, Parlamentului și Coaliției aflate la guvernare să intervină rapid pentru deblocarea Programului de Promovare a Exporturilor.
Decizia noului ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Claudiu Năsui, de a stopa subvenționarea participării producătorilor români la târgurile internaționale a fost atacată de membrii Consiliului de Export al României, reprezentanții mediului privat, care au trimis luni scrisori de protest către Președintele Klaus Iohannis, către Premierul Florin Cîțu, către președinții celor două Camere ale Parlamentului și către președinții Comisiilor de Industrii și Servicii din Parlamentul României. Președinții principalelor organizații patronale și profesionale au organizat și o conferință de presă, prin intermediul căreia au explicat că decizia a fost luată unilateral de către ministrul Claudiu Năsui, în pofida legii 30/1999, care spune că Guvernul trebuie să sprijine producătorii români în activitatea de export cu 0,1% din valoarea exporturilor efectuate cu un an înainte. Ei au solicitat Coaliției aflată la guvernare să analizeze urgent deciziile ministrului Economiei și să ia măsuri în privința activității acestuia.
„Să blochezi exportul înseamnă să pui în pericol securitatea economiei”
„Din cauza deciziei ministrului Claudiu Năsui, avem până în acest moment trei târguri ratate, la care nu vor putea participa reprezentanții firmelor românești care produc pentru export. Este vorba despre Good Food Dubai, despre târgul de mașini de la Paris și despre târgul de încălțăminte de la Milano. Pentru Dubai, ministrul Năsui nu a semnat finanțarea, deși fostul ministru Virgil Popescu și fostul Guvern o aprobaseră din credite de angajament. Domnul Năsui s-a comportat cu noi ca un procuror, care te bănuiește, te arestează, te trimite în instanță și pe urmă va mai vedea ce va mai fi. În momentul de față, ministrul Economiei ne-a arestat, deoarece nu ne dă drumul să participăm la târgurile internaționale și ne va elibera, când va termina el cercetarea cu privire la cele 1.000 de întreprinderi mici și mijlocii românești care au participat de-a lungul anilor la acest tip de evenimente”, a declarat Mihai Ionescu, copreședinte al Consiliului de Export al României, președintele ANEIR.
„Pentru noi este dezastru. Mobila nu poate fi vândută decât dacă este văzută și pipăită”
„Industria mobilei este preponderent exportatoare, 90% din producție merge la export. Vă dați seama cât de important este pentru producătorii de mobilă să participe la târgurile internaționale, pentru că acolo își găsesc clienții. În fiecare an au fost și numărul de participanți a crescut de la un an la altul. Dacă în anul 2002 au participat 30 de firme producătoare de mobilă, în 2019 am ajuns la 109 producători de mobilă care au fost prezenți la expoziții și târguri internaționale. Și aici nu vorbim despre marii producători de mobilă, cum ar CASA RUSU sau LEMET, nici despre cei care produc pentru IKEA. Cel puțin 50% dintre participanții la târgurile internaționale sunt firme noi. Așa s-a dezvoltat acest sector, care în 2008 avea un sold favorabil export – import de 608 milioane de euro și în 2019 a ajuns la un sold favorabil de 1,5 miliarde de
euro. Dacă nu ne ducem la expozițiile internaționale, o să vedeți cum 55 000 de oameni care lucrează în acest sector nu vor mai avea de lucru, dar afectați, prin servicii pe care le prestează pentru noi, vor fi încă 100.000 de oameni.”, a susținut Aurica Sereny, președinte Asociația Producătorilor de Mobilă din România – APMR.
„Fără export făcut de capitalul autohton, niciun plan de guvernare nu are vreo șansă“
„Banii pentru promovare trebuie considerați ca o investiție a țării în export, care este locomotiva economiei. Acest program există în toate țările dezvoltate. A merge la un târg internațional cu pavilion național înseamnă foarte mult. Se creează imagine generală că România este capabilă într-un anumit domeniu. Ceea ce se întâmplă acum este o sfidare, o inconștiență totală”, a declarat Valeriu Velciu, președinte Asociația Profesională Patronatul Român din Industria Electrotehnică – APREL.
„Exportul din IT reprezintă peste 4 miliarde euro”
„Dacă luăm ca referință anul 1998, când exportul din domeniul IT era, la momentul respectiv, de 30 milioane euro – vorbim de anul precedent aprobării legii 30/1999 – înregistrăm în 2020 o creștere a exportului de 156 de ori. Această creștere se datorează participării la târgurile internaționale unde ne-am expus creațiile. Exportul din IT a fost în anul 2019 de 4,1 miliarde euro, iar conform datelor furnizate de Banca Națională a României pe primele 11 luni ale anului 2020 avem 4,05 miliarde euro”, a declarat Alexandru Borcea, președinte Asociația Română pentru Industria Electronică și Software – ARIES.
„Acest program de promovare la export merge în hopuri de ani de zile, dar situația actuală este dramatică”
„În anul 2019, am reprezentat 46% din exportul României, iar în anul 2020, din cauza restricțiilor impuse de pandemie și a neparticipării la târgurile internaționale, exportul a ajuns să aibă scăderi între 10-25%, în fiecare sector din acest domeniu de activitate. Situația este destul de gravă. Dacă producătorii din acest domeniu nu se duc la export, industria construcțiilor de mașini pică. Noi participăm la târguri multisectoriale, care cuprind în general patru sau cinci sectoare de activitate. Singurul criteriu de participare la târguri este ca firma să nu aibă datorii la stat. Acest program de promovare la export merge în hopuri de ani de zile, dar situația actuală este dramatică. Fără participare la aceste târguri și expoziții din afară, ei nu au contactele, nu pot să facă export și se închid”, a spus Gabriela Rusu, vicepreședinte Federația Patronală din Industria Construcțiilor de Mașini – FEPA-CM.
„Conform statisticilor din primele zece luni ale anului 2020, industria a înregistrat o scădere de 20% la export și de 10% la import”
„Industria noastră avea 9000 de societăți active în 2019, cu 187.000 de angajați și 5 miliarde euro obținuți din activitatea de export. Pandemia Covid-19 a avut un impact major asupra industriei de textile, confecții și pielărie. În prezent există stagnări în producție, iar aproximativ 30% din capacitatea de export a fabricilor noastre este închisă. Restul de 70% lucrează la o capacitate de doar 20%, situația fiind dramatică. Pentru noi participarea la târguri și misiuni economice este extrem de importantă, având în vedere că 90% dintre firmele din industrie fac doar export și se bazează pe interacțiunea cu buyerii, prin intermediul târgurilor de specialitate”, a afirmat Mihai Păsculescu, Federația Patronală a Textilelor, Confecțiilor și Pielăriei – FEPAIUS.
„Programul de Promovare a Exporturilor întotdeauna a suferit, fondurile au fost insuficiente și s-au alocat cu întârziere”
„Piața de produse cosmetice este ocupată de giganții internaționali din acest domeniu, iar producătorii autohtoni reprezintă doar 20% din aceasta. Încercăm să ieșim cât mai mult pe piața internațională, iar pentru acest lucru investim foarte mulți bani în cercetare, în active, în ambalaje, în studiile de piață pe care le facem înainte de a participa la târguri internaționale. De aceea, programul de promovare la export prin târgurile internaționale de profil reprezintă un mic ajutor pentru producătorii autohtoni din industria cosmeticelor”, a spus Adriana Goleanu, președinte Organizația Patronală a Industriei Cosmeticelor – OPIC.
Vă reamintim că deși confirmase participarea la ședința Consiliul de Export al României, care a avut loc la data de 1 februarie, în sediul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, ministrul Claudiu Năsui a anulat exact în dimineața zilei în care a avut loc întâlnirea. Dar, la 2 zile distanță, a postat pe pagina personală de facebook un atac la organizatorii participărilor la manifestările internaționale, pe care chiar ministerul îi contractează în urma unor licitații publice.
Reprezentanții mediului privat din cadrul Consiliului de Export au cerut Parlamentului României să corecteze această eroare și să intervină pentru susținerea Programului de Promovare a Exporturilor, în momentul în care bugetul de stat ajunge la promovare.
