România și OCDE – Principalul Proiect de Țară după NATO, UE și Schengen
Confederația Patronală Concordia, în parteneriat cu Calea Europeană și CCIFER, Consiliul Investitorilor Străini, Romanian Business Leaders, AmCham România și AHK România au organizat Conferința „România și OCDE – Principalul Proiect de Țară după NATO, UE și Schengen”. Evenimentul, organizat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și găzduit de Administrația Prezidențială, a adus împreună, la cel mai înalt nivel de reprezentare, mediul politic și guvernamental și mediul de afaceri pentru a discuta următorul mare obiectiv strategic național, după integrarea în NATO, Uniunea Europeană și spațiul Schengen, respectiv aderarea la OCDE.
Acest proces nu doar confirmă maturitatea economică și instituțională a României, ci implică și un angajament ferm pentru modernizarea administrației publice, creșterea competitivității economice și consolidarea unui mediu de afaceri stabil și predictibil.
„Convingerea mea este că nu un Președinte sau un Guvern schimbă o țară, ci oamenii din acea țară, companiile care investesc în țara respectivă, schimbă lucrurile.” (Ilie Bolojan, președintele interimar al României)
„Dar e adevărat că guvernările și administrația creează condițiile, creează un context pentru ca oamenii din țara noastră să-și pună în valoare talentele, să-și pună în valoare creativitatea și pentru ca firmele și oamenii de afaceri să poată să facă afaceri performante și să poată prospera și, la rândul lor, să creeze dezvoltare și prosperitate în jurul lor. Și, fiind în această sală, Sala Unirii, simbolic cred că putem să ne adunăm eforturile, atât cei care suntem în administrație, cât și cei care participă pe fond la acest proces, pentru a avea în perioada următoare reglementări mai bune, care să creeze condiții mai bune de dezvoltare, pentru ca oamenii să ia decizii corecte, să facem tot ce ține de noi pentru a avea o guvernare cât mai bună, pentru a accesa fonduri europene, pentru a ține deficitele sub control, pentru a crea condiții în care munca și performanța să fie premiate, iar lipsa de performanță să fie descurajată. Și cred că, în felul acesta, dumneavoastră, cei care duceți România în spate, românii și companiile care au investit în România, veți putea într-adevăr să creați plusvaloare și aceste condiții pentru o viață mai bună în țara noastră. Și cred că această calitate de membru al acestei organizații va fi o ancoră pentru modernizarea în continuare a țării noastre, pentru întărirea poziției sale în rândul democrațiilor, pentru o economie deschisă, toate acestea reflectându-se în câștiguri și în beneficii pentru toți românii. Și cred că printre avantajele accederii în această organizație înseamnă și un plus de atracție pentru investiții în România, înseamnă o consolidare a poziției țării noastre în raport cu instituțiile internaționale, înseamnă un acces la o vastă expertiză de specialitate în preluarea unor politici publice cât mai bune, care să ne permită ca din București și până la marginea țării să putem crea condiții de dezvoltare”, a declarat președintele interimar al României, Ilie Bolojan.
„Aderarea României la OCDE nu reprezintă doar o realizare diplomatică, ci și un angajament fundamental pentru o economie de piață funcțională.” (Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia)
„Aceasta înseamnă pentru noi predictibilitate legislativă, încredere internațională crescută în guvernanța economică a României și, în principal, un accent important pe concepte care ne preocupă profund: competitivitate, eficiență, randament, prosperitate. Concordia reprezintă, în clipa de față, mii de companii, cu peste 400.000 de angajați, în 20 de sectoare cheie ale economiei. Noi, fiind deja membri în BIAC – Business at OECD, ne-am poziționat ca o punte între sectorul privat din România și structurile OCDE. Această abordare unitară la nivelul întregului spectru politic este lăudabilă și esențială pentru succesul nostru. De asemenea, trebuie să ne exprimăm aprecierea pentru dialogul excelent cu domnul Luca Niculescu și echipa sa, care coordonează acest proces complex.”
Standardele OCDE trebuie să reprezinte mai mult decât simple declarații
„De exemplu, anumite politici economice din România nu sunt încă aliniate cu principiile OCDE privind funcționarea piețelor libere. În aceste zile, discutăm despre obligativitatea afișării adaosului comercial la toate produsele din România – un nonsens economic. Mai mult, observăm practici ale unor autorități de reglementare și control care se îndepărtează semnificativ de standardele OCDE. Abordarea unor organisme de supraveghere față de companii reflectă adesea mentalități depășite. Avem nevoie de companii de stat administrate cu mai multă eficiență și transparență. Companiile publice ar trebui să fie conduse mai aproape de modelul privat, cu accent pe performanță și responsabilitate, fără interferențe politice în deciziile de management”, a detaliat Dan Șucu.
„Cultura organizațională trebuie să se schimbe peste tot în țară – atât în companii, cât și în administrația publică.” (Tánczos Barna, Viceprim-ministru, ministrul Finanțelor)
„Pentru noi, dincolo de aspectele formale, dincolo de sarcinile birocratice, dosarele de închis și obiectivele de bifat, cea mai importantă schimbare este transformarea culturii organizaționale în sistemul fiscal – în Ministerul Finanțelor, în ANAF și în instituțiile subordonate. De ce spun acest lucru? Pentru că, indiferent dacă vorbim despre OCDE sau pur și simplu despre o schimbare esențială în această țară, trebuie să ajungem la un parteneriat real între stat și mediul privat, între stat și cetățean. Acest respect trebuie să fie vizibil în modul în care sunt gestionate dosarele, în relația dintre Ministerul Finanțelor și contribuabili. Practic, acest proces de aderare la OCDE ne învață cum să ne raportăm la mediul privat, cum să gestionăm divergențele privind TVA-ul, legislația și reglementările fiscale. De asemenea, trebuie să învățăm cum să comunicăm mai eficient cu mediul privat. Cultura organizațională a instituțiilor de control trebuie să se schimbe profund pentru a ajunge la un respect reciproc”, a subliniat Tánczos Barna, Viceprim-ministru, ministrul Finanțelor.
Procesul de aderare la OCDE ar putea fi finalizat anul viitor, având în vedere că România a îndeplinit deja jumătate dintre criteriile necesare.
„Există toate premisele, după cum a spus-o secretarul general OCDE, Mathias Cormann, să închidem anul viitor, dacă, evident, vom continua în acest ritm, dacă instituțiile rămân la fel de angajate. Pe unele dosare trebuie să accelerăm puțin, dar deocamdată nu văd semnale de îngrijorare”, a apreciat coordonatorul național pentru procesul de aderare la OCDE, Luca Niculescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) reprezintă următorul mare obiectiv strategic național, după integrarea în NATO, în Uniunea Europeană și aderarea deplină la Spațiul Schengen.