Maraton de 3 zile pentru dezbaterea noului Cod Silvic, la sediul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, în luna august

Prima sesiune a dezbaterii publice, care a avut loc la data de 21 august 2023, a fost dedicată asociațiilor profesionale din administrația silvică și din industria lemnului și a fost condusă de ministrul Mircea Fechet și de secretarul de stat Ionuț Sorin Banciu. La dezbatere a participat și fostul ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tànczos.

Administratorii și proprietarii de păduri au reclamat că nu au fost cooptați să participe la elaborarea proiectului și că lipsește analiza din teren: „Să învățăm noi din pădure, nu pădurea să învețe de la noi.” De asemenea, au remarcat că în noul proiect al Codului Silvic cuvântul „obligă” apare de 107 ori: „Nu suntem considerați parteneri ai statului, deși noi ne dorim ca pădurea să continue să existe.”

„Suntem preocupați din ce în ce mai mult de gestionarea efectelor schimbărilor climatice, iar modul în care pădurea ne va ajuta în combaterea efectelor schimbărilor climatice este un topic pe care ar trebui să-l discutăm din ce în ce mai des. Totodată, trebuie să ținem cont de ultimele noutăți tehnologice, fie că vorbim despre hărți satelitare, de imagini luate din drone, de folosirea telefonelor smart, cred că noul pachet legislativ trebuie să țină cont de nevoile proprietarilor de păduri, în primul rând. Eu cred foarte mult în procesul de transparentizare și acest nou Cod Silvic nu poate fi decât rezultatul unui dialog serios, bine argumentat. Sper să ajungem la un act normativ echilibrat, care să țină cont de nevoile proprietarilor de păduri, fie că discutăm de mici proprietari sau de mari proprietari, despre proprietatea publică a statului român sau despre cea privată, despre provocările ocoalelor silvice sau despre dificultățile firmelor care exploatează masa lemnoasă, astfel încât copiii noștri să beneficieze de păduri mai reziliente la schimbările climatice”, a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet.

„Toată lumea vrea maximum de la pădure: mai multă suprafață împădurită, mai mult lemn pentru industrie, mai multă protecție, mai multe habitate protejate, mai mult control, mai mult turism și sport în pădure, mai mult carbon sechestrat, mai multe fructe de pădure valorificate, salarii mai mari în domeniile legate de pădure. De aceea, crearea echilibrului este rolul principal al reformei începute, în ultimii ani, în domeniul silvic. Noua legislație trebuie să răspundă provocărilor legate de schimbările climatice, iar managementul silvic să integreze soluțiile date de digitalizare și noile tehnologii”, a susținut și fostul ministru al Mediului, Barna Tànczos .

Valorificarea superioară a lemnului trebuie precizată clar în noul Cod Silvic al României

Președintele Asociației Producătorilor de Mobilă din România, Aurica Sereny, a reamintit că industria de mobilă și alte produse finite din lemn, cum ar fi instrumentele muzicale, valorifică cel mai bine masa lemnoasă, aducându-i cea mai mare valoare adăugată. „Problema schimbărilor climatice ne face să fim mult mai atenți când, cum și unde exploatăm, chiar dacă nevoile industriei sunt mari sau sunt în creștere. Trebuie să gestionăm durabil: Cui îi dăm acest lemn? Cine ar trebui să îl prelucreze? Normal ar fi să îl prelucreze cel care îl valorifică și scoate pe cantitatea de lemn consumată o valoare cât mai mare. Citind proiectul noului Cod Silvic am văzut că s-au luat în considerare principiile vechiului Cod Silvic, cu excepția unui singur articol, respectiv punctul g) de la articolul 60 care prevedea dreptul de preempțiune al producătorilor de mobilă. Despre producătorii de mobilă nu se mai vorbește nimic. Din contră, pot să spun că s-a completat acest articol de valorificare în sensul sprijinirii producției de case din lemn, precum și consumul pentru industria energetică. Deci, cu sprijin de la stat. Credeți că industria de case sau cea energetică valorifică mai bine lemnul care se exploatează din pădure, decât industria de mobilă, care face produse care se folosesc și sute de ani și care este o industrie neutră?! Suntem industria care, în fiecare an, aduce un excedent la balanța comercială a României de peste 1,5 miliarde de euro. M-a surprins și definiția privind valorificarea superioară a lemnului care nu ține cont că administratorii de fond forestier trebuie să dea lemnul pe sortimente, în funcție de destinația industrială adecvată acestuia.”

Trebuie încurajate sectoarele care aduc valoare adăugată mare

Aurica Sereny a cerut ca MMAP să revadă și standardele pentru produsele forestiere, precum și încheierea de contracte pe termen lung cu producătorii de mobilă, așa cum se propune, în noul proiect, pentru cei din exploatare.

Trebuie să asigurăm o piață egală pentru toată lumea

Ionuț Sorin Banciu, secretar de stat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: „Nu cred că, la minister, își dorește cineva să defavorizeze intenționat industria mobilei. La noi ați avut mereu sprijin. Dacă vreun principiu lipsește și acesta trebuie introdus în proiectul noului Cod Silvic, vom ține cont de toate propunerile în acest sens.”

Imediat după dezbaterea de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Asociația Producătorilor de Mobilă din România a formulat și în scris amendamentele APMR la proiectul noului Cod Silvic și le-a înaintat către echipa care se ocupă de coordonarea dezbaterilor, dar și către conducerea MMAP.

PROPUNERI DE AMENDAMENTE LA PROIECTUL NOULUI COD SILVIC

Menținerea prevederilor Art. 60 din vechiul Cod Silvic care, la alineatul g), precizează: „Asigurarea cu prioritate de masă lemnoasă pentru producătorii din industria mobilei, din păduri proprietate publică a statului, sub formă de lemn fasonat, pe baza necesarului anual estimat. Aceștia au drept de preempțiune la cumpărarea de masă lemnoasă, la oferta de preț și în condiții egale de vânzare.”

Sortarea lemnului pe clase de calitate, respectiv buștean pentru rezonanță, buștean pentru furnir, buștean pentru mobilă, buștean pentru cherestea, lemn pentru plăci, etc, conform standardelor europene, care să asigure maximizarea valorii adăugate și utilizarea lemnului în cascadă.

Încheierea de contracte cadru multi-anuale de către administratorii pădurilor publice cu producătorii români de mobilă și de alte produse finite din lemn, din proximitate, pentru a le putea asigura necesarul de lemn fasonat, în baza prețurilor pieței, și a crea stabilitate și predictibilitate în vederea dezvoltării sectorului.

Încurajarea și susținerea de către statul român prin politici publice și instrumente economice a dezvoltării producției de mobilă și alte produse finite din lemn, care aduc cea mai mare valoare adăugată brută în producție.

În sesiunea de dezbatere a proiectului Codului Silvic cu societatea civilă, care a avut loc la data de 22 august, reprezentantul WWF România a cerut, de asemenea, introducerea unor principii clare privind valorificarea superioară a lemnului.

Radu Vlad, coordonator proiecte regionale păduri WWF Romania: „Este foarte important ce se întâmplă cu lemnul din pădurile României și vedem că lipsește susținerea pentru o valorificare și o prelucrare superioară a lemnului. Iar asta va continua să afecteze dezvoltarea durabilă a comunităților locale. Societatea a demonstrat că înțelege că odată cu exportul de lemn brut se exportă și locurile de muncă, respectiv valoarea adăugată, care este obținută prin prelucrarea superioară a lemnului. În ultimii ani am avut o serie de inițiative legislative pentru interzicerea exportului de buștean, apoi de cherestele. Într-un final am văzut noi că prin Strategia Națională pentru Păduri a fost conturată o viziune echilibrată a politicilor forestiere și în acest domeniu. Însă constatăm că sunt practic refuzate, ignorate, în actuala formă de lege. Și dau exemplu articolul 110, regulile de valorificare a lemnului. Sunt copiate parțial principiile din fostul Cod Silvic, fără nicio claritate care să conducă la ceea ce spun acum direcțiile strategice de acțiune. Înțelegem că nu se pot institui proceduri efective, însă fără principii clare, nu se va putea construi ulterior.”

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat în consultare publică proiectul noului Cod Silvic al României, la data de 1 august 2023. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Iată câteva dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic, în opinia Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor:

• tăierile la ras vor fi interzise în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării. Până acum ele erau interzise doar în Parcurile Naționale (896.758 ha). Se va extinde interdicția și în Parcurile Naturale (541.140 ha ), dar și în toate siturile Natura 2000 (5,5 mil ha din care aproape jumatate e pădure);
• Codul silvic va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar;
• se stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure și cu autorii din spatele acestora;
• apar noi infracțiuni silvice: falsificarea datelor informatice de natură silvică și falsul  în  declarațiile informatice se pedepsesc cu 1 până la 5 ani de închisoare;
• se dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la firme specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege;
• vor fi stabilite comunitățile dependente critic de pădure și prioritizate în accesul la resurse forestiere;
• se vor asigura resurse financiare pentru extinderea drumurilor forestiere din păduri, dar și pentru construcția de depozite de lemn de foc cât mai aproape de comunități. Minimum 5% și maximum 20% din încasările ocoalelor silvice de stat și private din vânzarea de masă lemnoasă să ajungă în construcția de drumuri forestiere și depozite de lemn;
• terenurile agricole vor putea fi mai ușor împădurite. Apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi  integrate cu arbori și arbuști;
• apare Consiliul Național pentru Silvicultură, cu rol de filtru etic și tehnic pentru orice act normativ emis în domeniul silvic și pentru orice act de corupție sau deviație deontologică în interiorul sistemului silvic;
• toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Național Forestier;
• se va realiza Catalogul Național al Ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare;
• apare un concept nou – „insule de îmbătrânire”. Acestea devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri;
• orice român se va putea bucura de pădurile României având dreptul să se plimbe pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din țară. Această prevedere se aplică atât pădurilor deținute de statul român cât și celor deținute de privați cu excepția cazurilor în care proprietarul interzice accesul și face vizibilă această interdicție în teren.

Asociația Producătorilor de Mobilă din România va urmări îndeaproape discuțiile pe proiectul noului Cod Silvic și va interveni de câte ori este nevoie pentru apărarea intereselor celor care valorifică superior lemnul și aduc cea mai mare valoare adăugată, respectiv producătorii de mobilă și de alte produse din lemn.