Asociația Producătorilor de Mobilă din România a transmis o nouă adresă către Guvernul și Parlamentul României, în atenția Primului-ministru, a miniștrilor Mediului, Economiei, Antreprenoriatului, a conducerilor Camerei Deputaților și Senatului, dar și către managementul ROMSILVA, în care a explicat ce măsuri ar putea fi luate urgent, pentru aprovizionarea industriei cu material lemnos, din pădurile proprietate publică a statului, pentru ca producătorii de mobilă să supraviețuiască acestei ierni.

Având în vedere creșterea prețului la energie și iminenta sosire a anotimpului rece, necesarul de lemn de foc pentru încălzirea populației este mult mai mare, ceea ce pune și mai mare presiune pe industriile prelucrătoare. În aceste condiții, APMR solicită declararea industriei românești de mobilier ramură economică strategică, pentru a putea fi luate măsuri reale de susținere a acesteia:

• Solicităm interzicerea exportului de lemn brut, sub toate formele: lemn fasonat, lemn de foc, lemn ecarisat, prin completarea Legii nr. 57/2020 privind gospodărirea durabilă a pădurilor României, publicată în MO nr. 402 din 15.05.2020 care prevede interzicerea „exportului de buștean, cu sau fără coajă sau lemn rotund”, în spațiul extra-comunitar, începând cu 1 ianuarie 2021, pe o perioadă de 10 ani. Solicităm ca în lege să fie precizat lemnul de foc, precum și lemnul ecarisat, care este de fapt buștean superficial prelucrat (așa cum puteți vedea în fotografii).

• Creșterea volumului de masă lemnoasă care se recoltează anual, din pădurile proprietate publică a statului, până la posibilitatea anuală de recoltare rezultată din Inventarul Forestier Național, în care se menționează că creșterea anuală brută a pădurilor din România este de 58 milioane metri cubi, creșterea netă fiind de 50 milioane mc. Din aceasta, în România se recoltează legal anual doar un volum de 18-20 milioane de metri cubi, ceea ce lasă loc unei creșteri rezonabile din punct de vedere economic a volumului recoltat, fără ca prin aceasta să fie afectat fondul forestier.

• Sortarea lemnului pe clase de calitate, respectiv buștean pentru furnir, buștean pentru mobilă, buștean pentru cherestea, conform caracteristicilor tehnice transmise de Asociația Producătorilor de Mobilă din România la ROMSILVA și la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în anii 2021 și 2022. Lemnul trebuie vândut ca lemn fasonat și sortat pe clase de calitate, care asigură, pe de o parte, valorificarea superioară a lemnului în funcție de destinație, precum și evitarea furtului din pădure, întrucât vânzarea din depozite impune măsurarea corectă a lemnului. Astfel ar putea fi evitate și suspiciunile nedrepte asupra industriei mobilei, care nu recoltează lemnul direct din pădure, aprovizionându-se de la ROMSILVA și de la alți operatori economici care realizează activitatea de exploatare forestieră.

• Aprobarea de urgență a modificărilor Regulamentului de valorificare a masei lemnoase, în sensul revenirii la articolul 47 din H.G. 715 din 2017, care punea în aplicare prevederile art. 60, alineat 5, lit. G din Codul Silvic, „privind asigurarea cu prioritate de masă lemnoasă pentru producătorii din industria mobilei din păduri proprietate publică a statului, sub formă de lemn fasonat, pe baza necesarului anual estimat; aceștia au drept de preempțiune la cumpărarea de masă lemnoasă, la oferta de preț și în condiții egale de vânzare”, în sensul recunoașterii precontractelor încheiate de societățile care au obținut Certificate de atestare de producător în industria mobilei, cu firmele care fac procesarea buștenilor, deoarece cele mai multe societăți din industria mobilei își încep ciclul de fabricație de la cherestea și semifabricate. Dreptul de preempțiune în cadrul licitațiilor, acordat legal de Codul silvic, trebuie recunoscut nediscriminatoriu tuturor producătorilor de mobilă.

• RNP Romsilva să încheie contracte pe 1-3 ani cu producătorii români de mobilă din proximitate, pentru a le putea asigura necesarul de lemn fasonat, în baza prețurilor medii din anul anterior corelate cu rata inflației, așa cum se întâmplă în prezent în Polonia, stat european care constituie un exemplu de bună practică pentru modul în care se îngrijește de resursele lemnoase proprii și valorificarea lor superioară.

• Corelarea, de către RNP Romsilva a prețurilor de pornire la licitațiile de lemn fasonat cu prețurile de pornire din țările din Uniunea Europeană.

• Pentru buna gospodărire a pădurilor, dar și pentru a se evita atingeri de imagine sectoarelor care valorifica superior resursele pădurii (mobilă, furnire, produse alimentare bio) și luând în considerare preconizatele modificări ce vor fi aduse Regulamentelor EUTR și FLEGT la nivelul Uniunii Europene, solicităm măsuri din partea autorităților competente pentru certificarea în totalitate a pădurilor din România, atât a celor din proprietatea statului, cât și a celor din domeniul privat, acesta fiind unul dintre cei mai importanți pași pentru evitarea pe viitor a efectelor unor campanii negative care au ca subiect lemnul românesc.

• Măsurarea și raportarea provenienței lemnului exclusiv la prima punere pe piață pentru a nu se îngreuna cu o povară birocratică suplimentară activitatea IMM-urilor, care sunt majoritare în industria mobilei din România, fără a avea însă forța financiară, în termenii cifrei de afaceri sau profitului, a companiilor similare din țările vestice.

• Constituirea de platforme/depozite pentru stocarea și măsurarea masei lemnoase scoase la licitație de RNP ROMSILVA, în toată țara.

• Insistențe pe lângă Comisia Europeană pentru ca, în viitoarea Strategie Forestieră Europeană, România să fie trecută la bioeconomie, nu la biodiversitate.