Designerul brazilian Pedro Venzon a creat un trio sculptural de scaune din lemn numit Tríptico Infame. Scaunele Anca, Coito și Teta sunt o alcătuire de forme geometrice care par a fi combinate într-un echilibru precar.

Fabricate în Brazilia, scaunele sunt sculptate manual de către meșterii din Sudul tării fără contribuția mașinilor CNC.

 „Cel mai dificil aspect al procesului este găsirea echilibrului în componența elementelor, astfel încât punctele de contact-minime și economice – să ajungă să „dispară „, pentru a produce efectul unitătii”, a spus Venzon.

 „Intenția mea este să-mi marchez munca, să-mi arăt priceperea prin intermediul lemnului-priceperea pe care o vedem aici este aproape un proces al memoriei materializat în artefacte”, a spus Venzon.

Venzon a declarat că scaunele sunt proiectate să pună în echilibru severitatea și ușurința și să estompeze linia dintre sculptură și mobilier.

Numele portughez al pieselor Coito, Teta și Anca, se traduc prin coitus, sfârc și șold și sunt rezultatul interesului continuu al lui Venzon pentru colonialism, dorința crestină, ascetism și păcat.

 „Studiez arta religioasă, de ceva timp, în special pe cea portugheză”, a spus Venzon despre sursa de  inspirație din spatele scaunelor. „Eu văd cele trei piese ca un dispozitiv punitiv, un indicator al corpurilor păcătoase, un rest al colonizării”.

Stabilit în orașul brazilian Florianópolis, Venzon studiază adesea „obiectele de blestem” și relația lor cu istoria și pedeapsa colonială.

Venzon a debutat în anul 2016 cu scaunul Pudica, a cărui formă minimalistă se bazează pe curbele și formele regăsite în arhitectura rămasă din colonizarea Braziliei de către Portugaliei.

 „Brazilia trece printr-o perioadă tulbure, perioadă marcată de ascensiunea discursurilor de ură și a pierderilor drepturilor. Asta se reflectă în toată munca mea”, explică Venzon.

 „Tind să cred că un anumit caracter formal face, incă, parte din discursului meu, dar este interesant să mă gândesc la o istorie a artefactelor mele care ia în considerare seria de declarații, practici și amintiri produse sub o perspectivă subalternă și decolonizantă”.

Sursa: dezeen.com