Proiectul de lege pentru Noul Cod Silvic a trecut rapid prin Comisia pentru agricultură și silvicultură, într-o ședință fulger care a avut loc la data de 16 decembrie 2024, iar o zi mai târziu a fost supus votului în plenul Camerei Deputaților, care era și for decizional. Legea noului Cod Silvic trebuie promulgată de Președintele României.

„A fost un compromis, ca să treacă anul acesta”, ne-a declarat un apropiat din Parlamentul României. Înțelegem că această lege trebuia adoptată rapid, fiind jalon important în Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR, însă, multe prevederi au fost ajustate, astfel încât să se obțină acest consens, iar compromisul pe care l-au făcut politicienii va avea efecte asupra tuturor.

Ce a cerut industria de mobilă, prin intermediul Asociației Producătorilor de Mobilă din România – APMR

„Prioritizarea accesului la achiziţia de masă lemnoasă a unui agent economic care valorifică superior lemnul, crescându-i valoare de 11,5 ori, aduce beneficii mult mai mari statului. Mai mult, descurajează munca la negru şi evaziunea fiscală, iar statul câştigă nu doar din vânzarea masei lemnoase, ci şi din contribuţiile pe care le plă­tesc companiile pentru angajaţi, im­pozite pe profit etc. Nu mai zic de con­tribuţia noastră în balanţa comercială  a României. Industria mobilei consumă circa 10% din lemnul exploatat, iar România trebuie să-l pună la dispoziţia producătorilor de mobilă. Nu avem voie să băgăm pe foc lemnul de calitate sau să-l exportăm sub formă de buştean”, a declarat public președintele APMR, Dumitru Blaga, când proiectul noului Cod Silvic a ajuns în atenția deputaților din Comisia pentru agricultură și silvicultură.

„Trebuie să ni se asigure drept de preempţiune la masa lemnoasă. Ce înseamnă asta? Că ţara noastră înţelege că reducerea deficitului comercial se poate realiza doar prin producţie internă. Pentru că dacă noi nu valorificăm superior lemnul şi nu aducem valoare adăugată materiei prime o să ne aflăm exact în situaţia agriculturii, exportăm grâu şi importăm pâine“, a susținut Nadina Nedelea Rus, director executiv al Asociaţiei  Producătorilor de Mobilă din România – APMR, în timpul ședințelor Comisiilor de Mediu și Juridică din Camera Deputaților.

Iată amendamentele introduse de APMR, dar și un scurt istoric al luptei noastre pentru promovarea acestora în proiectul noului Cod Silvic

La art. 72, Reguli de recoltare a lemnului

Forma adoptată în Plenul Senatului, la data de 29 aprilie 2024, a alineatelor 10, 11, 12, 13, în urma amendamentelor introduse de APMR (vezi paginile 52, 53 din proiectul trimis spre Camera Deputaților) https://www.cdep.ro/proiecte/2024/200/60/6/se307.pdf a fost contestată de Federația Silva și de Asociația Administratorilor de Păduri. Astfel, Ministerul Mediului a reluat discuțiile cu noi și, după ce ne-am prezentat din nou argumentele, s-au agreat următoarele ajustări, care au și obținut aviz favorabil în Comisia de Mediu a Camerei Deputaților.

10) Sortarea lemnului fasonat se face pe specii, sortimente și clase de calitate, destinate inclusiv producătorilor atestați din industria mobilei, conform standardelor în vigoare, astfel încât să se asigure creșterea valorii adăugate și utilizarea lemnului în cascadă. Piesele care formează un lot de lemn fasonat trebuie concentrate în tasoane.

(11) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, cel puțin 50% din lemnul fasonat se valorifică din depozite permanente, iar începând cu 2030, cel puțin 70% din lemnul fasonat se valorifică din depozite permanente. Responsabilitatea sortării revine personalului care prestează această activitate, iar orice prejudiciu rezultat în urma sortării necorespunzătoare se impută persoanei responsabile.

(12) Nerespectarea clasei de calitate prezentate la licitație se constată de către reprezentanți ai vânzătorului și cumpărătorului, iar volumul de lemn fasonat care nu corespunde calitativ sortimentului adjudecat poate fi refuzat de producătorul atestat din industria mobilei fără consecințe asupra acestuia.

Și acest amendament APMR fusese votat în Senatul României, după ce a primit aviz favorabil în Comisiile de Mediu și Ape, Păduri ale Senatului:

13) Prețul de pornire la licitațiile de vânzare de masă lemnoasă din fondul forestier proprietate publică a statului și pasul de licitare, în cazul licitației publice deschise, va fi anunțat de organizatorii licitațiilor pentru masa lemnoasă și pentru lemnul fasonat provenite din fondul forestier proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale astfel: în lei/mc volum brut, pentru fiecare partidă/lot de lemn fasonat de foc; în lei/mc volum net, pentru fiecare lot/piesă de lemn fasonat de lucru; în lei/mc volum coajă. Prețul este fără TVA.

Iar aceasta este forma propusă de minister, pe care nu am căzut de acord, dar care a fost supusă aprobării Comisiei de Mediu a Camerei Deputaților:

(13)  Prețul de pornire la licitațiile de vânzare de masă lemnoasă și lemn fasonat din fondul forestier proprietate publică și pasul de licitare vor fi anunțate de organizatorul licitației în lei/mc volum brut, pentru fiecare partidă/lot de lemn fasonat. Prețul este fără TVA.

La art 110, Reguli de valorificare a lemnului, la litera h), unde dreptul de preempțiune la cumpărarea de lemn fasonat ieșise evaziv după votul din Plenul Senatului, am reintrodus ceea ce era important pentru industria noastră, cu sprijinul deputaților din Comisia de Mediu a Camerei Deputaților. Înainte de a fi supus dezbaterii acest amendament, s-au făcut și aici ajustări cu Ministerul, după consultarea cu Consiliul Concurenței.

1. h) asigurarea cu prioritate de masă lemnoasă pentru producătorii din industria mobilei, din păduri proprietate publică, sub formă de lemn fasonat, pe baza necesarului anual estimat. Aceștia au drept de preempțiune la cumpărarea de lemn fasonat, după depunerea ultimei oferte la fiecare lot, la un nivel egal de preț cu ultima ofertă, în condițiile exprimării unei oferte pentru lotul respectiv.

Amendamentul APMR, negociat îndeaproape cu Ministerul Mediului și cu deputații din Comisia de Mediu, referitor la dreptul de preempțiune al producătorilor de mobilă la achiziția de masă lemnoasă există în lege, în forma de mai sus, cu completarea „proprietate publică a statului”. Vom ține aproape de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru ca Regulamentul de valorificare a masei lemnoase să pună cu adevărat în aplicare acest principiu din legea Codului Silvic.

De-a lungul timpului și WWF-România a susținut că definiţia valorificării superioare a lemnului trebuie corectată, în prezent reprezentând o distorsionare a unui concept consacrat.

„Definiţia actuală nu promovează în mod clar valorificarea superioară a lemnului de către administratorii de fond forestier sub formă de sortimente de lemn fasonat, prin care fiecărui sortiment să îi poată fi atribuită destinaţia industrială adecvată, care să permită maximizarea valorii adăugate şi utilizarea în cascadă a lemnului“, punctau reprezentanţii organizaţiei, care consideră că „în vederea comercializării lemnului fasonat de către administratorii pădurilor din fondul forestier proprietate publică, trebuie să existe un Standard Naţional actualizat pentru Sortimentele de Lemn Rotund Fasonat pentru Industrializare, tocmai pentru a oferi un cadru minim pentru valorificarea superioară a lemnului în România“.

De asemenea, la art. 72, Reguli de recoltare a lemnului, amendamentele APMR au fost păstrate, cu excepția unei prevederi de la alineat 11, pe care Comisia pentru agricultură și silvicultură din Camera Deputaților a eliminat-o: „Responsabilitatea sortării revine personalului care prestează această activitate, iar orice prejudiciu rezultat în urma sortării necorespunzătoare se impută persoanei responsabile.” Era o solicitare a vicepreședintelui APMR, Adrian Pupeză, care a considerat că numai responsabilizând angajații Romsilva aceștia vor presta servicii de calitate pentru cei care cumpără lemnul românesc și îl valorifică superior. Însă, parlamentarii au decis că angajații statului trebuie protejați în continuare, acesta fiind un compromis pe care politicienii l-au făcut, iată, fără a ține seama de consecințe.

Parlamentul dă României, după 15 ani, o lege care marchează un nou început în gestionarea pădurilor, a susținut, în plenul Camerei Deputaților, Mircea Fechet, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

„15 ani în care am evoluat ca societate, în care aşteptările au crescut şi provocările s-au diversificat. E o lege care merită din plin să fie în procedură de urgenţă, nu doar pentru că reprezintă un jalon important în PNRR, ci pentru că timpul nu mai are răbdare cu pădurile din România, pentru care avem nevoie de reglementări clare şi actuale. Astăzi nu vorbim doar despre lemn, ci vorbim despre importanţa pădurii pentru fiecare dintre noi. Nu vorbim doar despre industria lemnului, ci despre un sector economic care a ajuns la 3,5% din PIB, având un aport important în balanţa comercială a României”, a transmis ministrul.

„După îndelungi dezbateri, ajungem la un consens şi am adoptat o lege extrem de importantă. Este un prim exemplu că, atunci când ne dorim, membrii potenţialei viitoare coaliţii de guvernare – formată din PSD, PNL, USR şi UDMR – pot ajunge la consens”, a declarat deputatul PSD Adrian Chesnoiu, preşedintele Comisiei de agricultură și silvicultură.

Noul Cod Silvic poate fi studiat AICI