Home / Focus  / Ministerul Economiei, în dialog cu mediul de afaceri

Ministerul Economiei, în dialog cu mediul de afaceri

Antreprenorii și reprezentanții organizațiilor profesionale au participat marți, 21 iulie, la o întâlnire de lucru cu Liviu Rogojinaru, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA), co-președinte al Consiliului de Export al României. Reuniunea a fost organizată de Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), în Aula Carol I din sediul său istoric.

 

 

S-a discutat despre programele și proiectele Ministerului Economiei, aprobate de Guvernul României, dedicate comunității de afaceri. Astfel, potrivit secretarului de stat MEEMA, în următoarea perioadă vor fi lansate cinci programe, dintre care două, în mai puțin de două luni. Un prim program, în valoare de 100 milioane euro, este dedicat IMM-urilor fără angajați, persoanelor fizice autorizate și chiar unor organizații neguvernanamentale, iar celălalt, în valoare de 350 milioane euro, cu o finanțare maximă de 150.000 euro/firmă, dar nu mai mult de 15% din cifra de afaceri aferentă anului 2019, vizează firmele care au avut pierderi importante din cauza crizei coronavirusului.

 

 

Liviu Rogojinaru, secretar de stat în Ministerul Economiei, co-președinte al Consiliului de Export al României:  „Al treilea program, în valoare de 550 milioane euro, va fi lansat în luna septembrie 2020 și va fi dedicat stimulării investițiilor. Astfel, se va acorda o finanțare de maximum 200.000 euro/firmă, dar nu mai mult de 15% din cifra de afaceri aferentă anului 2019, în condițiile acoperirii de către beneficiar a unei cofinanțări de 15%, cu excepția firmelor din București și Ilfov, pentru care cota de cofinanțare este de 30%. Considerăm că partea de cofinațare este foarte importantă. Știind că sunt și banii lui în proiect, antreprenorul va fi mult mai implicat în implementare. ”

 

Celelalte două programe vizează companiile ce activează în comerțul cu amănuntul și respectiv companiile inovative. Pe lângă demararea acestor programe, potrivit secretarului de stat MEEMA, la nivelul Ministerului Economiei se acordă atenție finalizării hărții economice a României, promovării pe plan extern a interesului pentru relocarea în țara noastră a unor capacități de producție din Asia, continuării Programului de Promovare a Exportului (PPE), inclusiv cel de internaționalizare a firmelor, identificării unor soluții sustenabile pentru reluarea producției în anumite domenii ale industriei chimice, petrochimice și metalurgice, precum și acordării de comenzi interne pentru înzestrarea și aprovizionarea armatei. În acest context, președintele CCIB a subliniat deschiderea mediului privat pentru a se implica în industria de apărare și experiența multor companii (care dețin certificări NATO), punctând însă necesitatea amendării Legii offset-ului și a aplicării efective a acesteia.

 

Principalele probleme ridicate de către cei prezenți au vizat: scurtarea timpului de procesare pentru creditele bancare acordate în cadrul Programului IMM Invest; extinderea cadrului de aplicare a legislației din construcții și în industria mobilei și textile; diminuarea ajutorului de stat la 500.000 euro/firmă, pentru a avea acces cât mai multe IMM-uri; majorarea ajutorului de minimis; completarea cadrului legal care reglementează Programul de Promovare a Exportului, prin includerea universităților în categoria participanților eligibili, dar și a târgurilor virtuale pe lista de evenimente subvenționate; pregătirea urgentă a ofertei de export a României; necesitatea stimulării producției de îngrășăminte chimice.

 

 

Dr. ing. Costică T. Mustață, președintele CCIB: „Menirea noastră, a Camerei bucureștene, este aceea de a aduce în atenția dumneavoastră problemele cu care se confruntă comunitatea de business și de a asigura un cadru propice pentru un dialog deschis, onest și constructiv între oamenii de afaceri și decidenți.”

 

În opinia prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, secretar general al CCIB, țara noastră are nevoie să-și definească prioritățile, inclusiv în sectorul de cercetare-dezvoltare-inovare, ținând seama de competențe, capabilități și resursele ce pot fi mobilizate. În ceea ce privește internaționalizarea afacerilor, s-a punctat importanța reintrării în spațiului ex-sovietic, în special pe segmentul de mobilier, precum și deschiderea pe care o asigură spațiul magrebian (îndeosebi Marocul) către întreaga piață a Africii.

 

Pentru a afla noutăți despre mediul de afaceri din București vizitați ccib.ro

 

 

Review overview
NO COMMENTS

POST A COMMENT