WWF-România alături de 75 de organizații naționale și regionale, printre care se numără și Asociația Producătorilor de Mobilă din România – APMR, solicită Guvernului să susțină în mod activ, în cadrul negocierilor europene din luna iunie, recunoașterea pădurilor ca infrastructură naturală esențială și o prioritate strategică în viitorul buget al Uniunii Europene.

Într-un demers fără precedent, WWF-România și partenerii săi au transmis Guvernului României Manifestul „Pădurile – Pilon central al viitorului investițiilor verzi în Europa”, însoțit de sprijinul public exprimat de organizații din toate regiunile țării, reprezentând peste 200.000 de persoane. Este pentru prima dată când un astfel de apel reunește un număr așa de mare de actori din toate sferele societății. Documentul subliniază rolul esențial al pădurilor în combaterea schimbărilor climatice, refacerea biodiversității și dezvoltarea unei bioeconomii forestiere sustenabile.

Citește Manifestul „Pădurile – Pilon central al viitorului investițiilor verzi în Europa”

Adresată Prim-ministrului interimar Cătălin Predoiu și transmisă spre știință ministerelor relevante, scrisoarea evidențiază oportunitatea strategică a României de a susține o poziție ambițioasă în contextul negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual al UE post-2027.

Citește Scrisoarea către Guvernul României

„România are expertiza, resursele și legitimitatea de a cere ca pădurile să fie recunoscute ca infrastructură naturală și să beneficieze de o alocare bugetară dedicată, corelată cu funcțiile esențiale pe care le oferă societății. Cerem Guvernului să folosească aceste atuuri în forurile europene”, susține Manifestul.

Un semnal clar, în cele mai importante momente

Demersul are loc într-un moment cheie, în care la nivel european se conturează arhitectura viitorului buget UE. WWF-Romania atrage atenția că următoarele zile vor aduce o serie de reuniuni strategice (Consiliul ECOFIN, Consiliul Afaceri Generale, Summit-ul Consiliul European), în care se vor discuta direcțiile de investiții și prioritățile politice ale UE post-2027. În acest context, se deschide o fereastră importantă pentru ca România să promoveze  integrarea pădurilor și a bioeconomiei forestiere sustenabile printre prioritățile strategice ale Uniunii.

Aceste momente sunt esențiale pentru ca România să își definească și să își exprime public poziția privind rolul pădurilor în cadrul noii arhitecturi bugetare europene.

Sprijin larg al societății

Manifestul a fost semnat de organizații reprezentative din toate sectoarele relevante: asociații ale proprietarilor și administratorilor de păduri și arii naturale protejate, universități și institute de cercetare, unități de învățământ, autorități locale, sindicate, asociații profesionale, grupuri de acțiune locală, organizații non-guvernamentale, coaliții civice și inițiative cetățenești. Această mobilizare reflectă un angajament public solid pentru o direcție strategică coerentă și sustenabilă în gestionarea pădurilor României, ca membră a Uniunii Europene.

Degradarea pădurilor este alimentată și de o finanțare insuficientă, cauzată de lipsa recunoașterii acestora ca sector strategic, în ciuda contribuțiilor esențiale pentru o tranziție verde, competitivă și echitabilă.

Pădurile acoperă peste 43,5% din teritoriul UE, dar primesc un sprijin financiar disproporționat de mic față de rolul lor de protecție și față de responsabilitățile tot mai mari care le revin. Fără un mecanism dedicat, care să asigure o finanțare echitabilă și o compensare corectă pentru eforturile de conservare, Europa își va diminua semnificativ capacitatea de a-și atinge obiectivele în materie de biodiversitate, climă și dezvoltare rurală. La fel de îngrijorător este riscul de a afecta competitivitatea și reziliența bioeconomiei forestiere a Uniunii pe termen lung.

Citește și https://www.revistamobila.ro/buget-echitabil-pentru-padurile-europei/