Proiectul SAWYER – Competențe și nevoi privind siguranța lucrătorilor într-o industrie circulară a mobilei, finanțat de Comisia Europeană prin apelul Sprijin pentru dialogul social VP/2018/001 (acord de grant VS/2019/0027), a publicat în luna aprilie 2020 cea de-a 3-a versiune a raportului „Scenariul prognozat pentru industria mobilei în legătură cu economia circulară în anul 2030”.

Documentul propune o posibilă imagine a situației și evoluției sectorului de mobilă al UE în 2030, în raport cu impactul tranziției sectoriale către o economie mai circulară și a fost dezvoltat având în vedere evoluția așteptată până în 2030 a principalelor instrumente legislative și voluntare și a unor politici și strategii care pot afecta calea ce va fi urmată de sectorul mobilei europene. Raportul își concentrează atenția pe nouă piloni cheie ai tranziției la economia circulară și este rezultatul unei cercetări bazate pe două activități principale: un sondaj de prognoză realizat cu implicarea a 50 de experți europeni din 15 țări ale UE și un atelier internațional organizat la Bruxelles, care a implicat 20 de experți din 9 țări ale UE. Deși 2030 pare un orizont de timp oarecum îndepărtat și ideile promovate prin conceptul de economie circulară pot părea utopice unora, o examinare atentă a solicitărilor promovate în cererile de oferte pentru licitațiile publice din UE demonstrează că deja viitorul ne bate la ușă – în Capitala UE și în alte regiuni din Occident, autoritățile publice solicită producătorilor și variante de „închiriere de mobilier” pentru birouri, săli de conferințe etc, pe perioade care variază de la un an la câțiva ani.

Producătorii de mobilă adoptă deja ideea de circularitate și practicile circulare vor deveni tot mai frecvente, deoarece economia circulară pare esențială pentru a face față provocărilor climatice și de mediu, iar cerințele vizând sectorul vor crește constant.

Circularitatea este în primele faze, iar rezultatele vor fi observate pe termen mediu-lung. Succesul tranziției la o economie circulară depinde fundamental de colaborarea tuturor factorilor implicați și de aplicarea unor norme armonizate la nivelul UE și/sau chiar internațional, precum și de implementarea într-o manieră coerentă de către Statele Membre a inițiativelor UE, evitându-se astfel fragmentarea pieței interne și barierele în calea liberei circulații a mărfurilor. Pentru o implementare lină a inițiativelor UE, sunt necesare reguli simple și inteligente privind economia circulară, definiții clare la nivelul UE și un limbaj comun, mai ales atunci când vine vorba de parametrii care măsoară circularitatea, cum ar fi „viață lungă”, „reutilizare”, „calitatea de a fi reciclabil”, etc, lucru esențial pentru furnizarea de informații armonizate consumatorilor. Aspectele cheie, care trebuie soluționate când vorbim de bariere în proiectarea circulară, sunt disponibilitatea materialelor și pieselor de schimb și furnizarea de informații cu privire la substanțele cu risc pentru sănătate și mediu dinspre furnizori, precum și anumite reglementări naționale stricte, care încercând să prevină alte riscuri, conduc la utilizarea unor substanțe chimice nedorite (cum ar fi cazul substanțelor de ignifugare). Tranziția la economia circulară va depinde însă și de alți factori, cum ar fi digitalizarea și eforturile continue de inovare și cercetare.

Două inițiative recente ale UE vor favoriza această tranziție către o economie circulară și realizarea scenariului prezentat în continuare până în 2030: Pactul Ecologic European (COM (2019) 640 final) (European Green Deal), care va susține și va accelera tranziția industriei UE la un model durabil de creștere inclusivă și noul Plan de Acțiune privind Economia circulară (COM (2020) 98 final), în care sectorul mobilierului este menționat în mod specific ca unul dintre grupele de produse prioritare în contextul lanțurilor valorice prezentate în Plan.

SAWYER (viziune)

Până în 2030, cu un sector al mobilierului în mare măsură digitalizat, industria producătoare de mobilier pe bază de lemn va oferi produse și servicii proiectate mai responsabil față de mediu, bazate pe materii prime cu origine și traseu urmărite și impact redus, pe procese de fabricație durabile și promovarea celor mai bune scenarii de utilizare și recuperare a materialelor și produselor ajunse la finalul ciclului lor de viață. Clienții (B2B sau B2C / profesioniști și consumatori finali) vor solicita informații mai detaliate despre produse și caracteristicile lor referitoare la durabilitate, inclusiv indicatori ai ciclului de viață, iar abilitatea consumatorilor, în sensul de a le oferi informațiile și instrumentele necesare, pentru a lua decizii de achiziție responsabile și în deplină cunoștință de cauză, va fi esențială în succesul obiectivelor privind circularitatea. Autoritățile (la nivel local, național și european) vor facilita circularitatea prin stimularea unor scenarii sustenabile de sfârșit al vieții pentru materiale și produsele pe bază de lemn, extinzând schemele de achiziții publice și private ecologice și promovând politici de eficiență materială.

O industrie digitalizată a mobilei

În urmă cu un an, un raport al proiectului DIGIT-FUR publica o prognoză privind impactul digitalizării asupra sectorului mobilei din UE pentru anul 2025, în care se arăta că instrumentele digitale vor fi utilizate masiv în sector pentru individualizarea de masă a produselor (prin instrumente online la dispoziția clienților, modele de fabricație la cerere etc.) și pentru producție digitalizată, de la proiectare (modelare virtuală, realitate virtuală etc.), până la producție eficientă (Industria 4.0, robotică, fabricare aditivă etc.) și distribuție (logistică inteligentă etc). Instrumentele digitale vor sprijini însă și o economie predispusă la circularitate, făcând procesele de fabricație mai eficiente (consum redus de energie sau materii prime, reducerea emisiilor și a generării de deșeuri) și facilitând trasabilitatea substanțelor, materialelor și produselor (prin punerea în practică a conceptelor de big data, blockchain și Internetul Lucrurilor). De asemenea, ele vor facilita informarea clienților despre caracteristicile ce țin de dezvoltare economică durabilă ale produselor (conceptul de „pașaport al produsului” este tot mai mult vehiculat și ar trebui să cuprindă toate informațiile importante care să îl ajute pe client să ia o decizie de achiziție responsabilă față de mediu).

Digitalizarea sectorului va afecta și modul în care sunt vândute produsele, făcând mai comun comerțul electronic cu produse de mobilă. Această modificare va avea un efect semnificativ asupra activităților de marketing și a relației cu clienții (comunicare, promovare, canale de distribuție etc.) și asupra vânzărilor și cerințelor privind logistica (mijloace de transport, ambalare etc.).

Despre Produse și servicii proiectate responsabil față de mediu, Trasabilitatea materialelor, Procese de fabricație sustenabile, Scheme de achiziții publice și private ecologice vom detalia în numerele viitoare ale Revistei MOBILA.

Sursa: Raportul „Furniture Sector Forecasted Scenario in relation to Circular Economy in 2030”,– V3.0, disponibil la https://circularfurniture-sawyer.eu)

Traducere și adaptare: Andreea Paraschiv, coordonator Departament  Proiecte europene, APMR