Cultura este cheia spre ceea face orașele atractive, creative și sustenabile. Istoria ne arată ca ea se află în inima dezvoltării urbane, pusă în evidență prin repere naturale, patrimoniu și tradiții.

 

Fără cultură, orașele ca spații vibrante de viață nu există. Sunt doar alcătuiri din ciment și oțel, pradă degradării sociale și conflictelor. Cultura este cea care definește un oraș, acel civitas al Romei antice, un complex social coerent alcătuit din toți cetățenii. Ceea ce numim moștenire culturală sau patrimoniu se găsește în calitatea spațiilor publice, în spațiile marcate de straturile timpului.

 

 

Expresiile culturale dau oamenilor prilejul să se identifice comunitar, sa-și citească istoria, să înțeleagă că tradițiile sunt importante pentru viața lor de zi cu zi și să se bucure de frumos, armonie și faptul artistic din preajma lor. Diversitatea culturală este o manifestare valoroasă a spiritului uman care îmbogățește și vitalizează viața comunitară, asigură cunoaștere și experiență despre cum se fac lucrurile frumos, bine și folositor, lărgește aria simpatiei morale și imaginației. Diversitatea culturală a unui oraș este astăzi văzută ca resursă vitală capabilă să amplifice creativitatea urbană și să-i întărească imaginea, respectiv „brandul”, precum și identitatea istorică și contemporană. Artele și tradițiile facilitează comunicarea, construiesc conexiuni, relații și încredere între oameni, îi implică pe artiști și adaugă o dimensiune culturală acțiunilor și inițiativelor.

 

Organizatorii celei de-a 21-a ediții a Festivalului Etnovember au încercat să acorde o solemnitate aparte evenimentelor organizate în acest an, în care o seamă de evenimente au fost dedicate Centenarului Marii Uniri. Fără nici un fel de festivism, ei au alcătuit un puzzle care poate uimi prin diversitate, capabil totuși să exprime încrederea fermă în capacitățile creatoare ale omului precum și în necesitatea de a le face cunoscute și apreciate. A pune laolaltă artele și îndemînările manuale, tradițiile creative, așezarea marilor creatori contemporani alături de tinerii debutanți, încurajarea exprimării personale, afirmarea mozaicului etnic unic al Brașovului – toate acestea se reunesc în tentativa de a suprapune dorința de frumos peste cea de a aduce bucurie. Astfel, oamenii, fie ei creatori sau spectatori, sunt împreună, încep să comunice, să se asculte și să se înțeleagă. Această comunicare este cu adevărat rostul real al structurii festivalului pe care îl oferim.  Este un festival unic în Europa, nicăieri nu s-a găsit un grup de studenți suficient de puternic încît să fie capabil să ofere unei comunități urbane de anvergura Brașovului o suită de evenimente de această natură și având anume aceste finalități. Toată lumea întreabă cum este posibil ca în contextul individualizării care predomină în viața studențească contemporană, să se configureze această ofertă culturală. Așa cum înaintașii noștri se prevalau de integritatea credințelor și valorilor lor, credem cu fermitate în faptul că studenții noștri iși afirmă cu modestie și bună credință valori la fel de importante, cum sunt admirația față de forța creației, respectul față de tradiție și o mare încredere în oameni.

Mulțumim din toată inima tuturor instituțiilor și comunităților partenere în acest proiect, care dau valoare și culoare evenimentelor pregătite. Apreciem și ne bucurăm de sprijinul sponsorilor care au fost alături de noi în aceste zile. Nu uităm că și acest an deviza festivalului nostru a fost Ars vincere tenebras/Arta învinge întunericul!

 

 

 

Pregătirile – imagini și fapte mai puțin cunoscute

 

Festivalul a beneficiat de parteneriatul cu 23 de instituții de cultură și comunități etnice, ceea ce a contribuit substanțial la calitatea și unitatea în diversitate a programului. Misiunile pe care organizatorii festivalului din acest și le-au asumat pentru programul primei zile au fost destul de numeroase: organizarea, instalarea și semnalizarea a 33 de expoziții de arhitectură, design, arte plastice, restaurare, fotografie și artizanat de artă; organizarea a  3 momente muzicale în timpul vernisajelor și a 2 concerte mari seara în sala Aula Magna a Universității;  realizarea workshopurilor destinate copiilor și a altor evenimente – lansări de cărți și alte publicații, parada Junilor, premieri.

 

Cea de-a doua zi de festival, cu evenimente desfășurate exclusiv în aer liber, a fost ziua Târgului etno-medieval de la Bastionul Țesătorilor, urmat de cortegiul cu torte și showul FireBall din Piața Sfatului.

 

A treia zi a fost dedicată poeziei, istoriei și teatrului.

 

 

Pregătirile pentru festivalul nostru sunt intense și variate, solicită competențe și abilități artistice, tehnice, manageriale, spirit de inițiativă, capacitate de comunicare, spirit de echipă. Cel mai important lucru este munca de echipă, urmată de inițiativele care trebuie duse la bun sfârșit. În final, acestea ne pot apărea toate de factură emoțională, sufletească, mai ales datorită veseliei și bucuriei de a face ceva împreună. Echipa de 36 de studenți ai Facultății de Ingineria Lemnului dăruiește acestui festival caracterul său absolut unic. De aceea, punem studenții în prim plan. Tinerii aceștia sunt harnici și pricepuți, au idei bune și sunt în stare să le susțină și să le ducă la bun sfârșit. Ei au realizat timp de 6 săptămâni decoruri complexe, sisteme de expunere și semnalizare, obiecte promoționale din lemn, au lipit afișe, au distribuit invitații, au dat interviuri la conferința de presă, au fost gazde și animatori, au muncit, au improvizat, au inventat soluții ingenioase pentru probleme aparent insolubile, au făcut față oboselii și frigului și și-au creat astfel o experiență de viață de neuitat. Profesorii care au contribuit la realizarea festivalului în acest an sunt conf.dr. Alin M.Olărescu, directorul festivalului, conf.dr. Ioan Muscu, designer al standurilor expoziționale, al sistemelor de iluminare și de semnalizare, prof.dr. Marina Cionca, în calitate de consilier programe și acțiuni de promovare, șef lucr.dr.Biborka Bartha, autor al graficii festivalului, responsabil al activităților destinate copiilor.

Scene de lucru cu echipa

 

O mie de plăcuțe din lemn, suveniruri ale festivalului,  ștampilate și pictate

 

Adriana și Virgil Scripcariu, invitați speciali ai festivalului, au prezentat filmul Țigănești-Piscu-Țigănești, un documentar emoționant despre înfrățirea satului Piscu, Sat Cultural al Românei, cu satul Țigănești din Republica Moldova, revitalizarea comunității și a meșteșugurilor uitate și întemeierea unui muzeu în satul basarabean.

 

 

Adriana Scripcaru: „Muzeul, orice muzeu, este un martor al istoriei și un loc de inspirație și regăsire. Muzeul ne ajută să ne simțim rădăcinile, să ne prețuim trecutul și prin acesta, pe noi înșine. Când o comunitate fondează un muzeu, este semn că aici se deţine o conştiinţă de sine şi o putere de a privi istoria într-un mod detaşat. Consider că este aşa chiar şi atunci când acest demers nu este unul cu totul spontan, ci, într-un fel, ajutat, înlesnit, sprijinit din afară. A accepta să acorzi resurse şi energie unui astfel de proiect destul de neobişnuit, pentru un sat din Basarabia, este deja mărturia unei viziuni capabile să depăşească rutina şi frământările cotidiene şi să dea ghes unei ţinte mai înalte şi, într-un fel, mai durabile.”

 

 

Expoziția Arta decorativă în primii ani ai României Mari – o interpretare contemporană, autor dr. arh. Biborka Bartha

 

Viziunea artistică a acestei expoziții a fost profund influențată de conceptul arhitectural și decorativ vernacular. Respectul față de contextul natural construit, cunoașterea constantelor unor locuri (relief, climă, spiritul locului, comunitate), identitatea vizuală și culturală, au reprezentat o sursă de inspirație profundă pentru aceste lucrări. Formele geometrice reflectă compoziții caracteristice artei decorative din primii ani ai României Mari. Expoziția își construiește limbajul expresiv pe aceste motive care pot fi considerate repere ale identității noastre vizuale.

 

 

Rezultatele proiectului Thinking about Rural and Local Spirit – The Poetry of Wooden Enviroment, New Design University St. Pölten, Austria, în parteneriat cu Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București și liceele „Petru Rareş” şi „Grigore C. Moisil” din Târgu Lăpuş, au fost prezentate  de către profesorul Th. Gronegger din Austria și dr. Alin M. Olărescu printr-o expoziție plină de învățăminte.

 

 

Beatrice-Gabriela Jöger

 

Expoziția studenților și absolvenților secției de Design Industrial din Universitatea Tehnică a Moldovei din Chișinău intitulată  Tineri designeri moldoveni, unde au expus Mircea Nicolăescu, Ion Zbancă și Andrei Gramațchii, a fost prezentată de prof. Valeriu Podborschi de la Departamentul de Design Industrial și de Produs.

 

Atelier de design/Quintessence, expoziția cunoscutului designer dr. Mihai Stamati, acum și lector în cadrul Departamentului Design Industrial și de Produs, la UTM Chișinău, a fost prezentată de acesta. Toate manifestările s-au bucurat de un mare succes datorită excelenței produselor expuse și a veritabilei lecții de design pe care prietenii din Chișinău ne-au adus-o la Brașov.

 

Expoziția Wood & Co cu frumoasele proiecte și lucrări ale studenților și absolvenților de la Facultatea de Arhitectură de interior a fost prezentată de prof. dr. arh. Beatrice-Gabriela Jöger, decan al Facultății de Arhitectură de Interior din UAUIM București.

 

Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei românești, un proiect realizat de Asociația Forums Brașov, Muzeul Județean de Istorie, Muzeul Național Peleş, Muzeul Național Bran, Muzeul Național Cotroceni și Facultatea de Ingineria Lemnului, coordonare Ioana Șchiopu, Nicolae Pepene, dr. ing. Alin M. Olărescu a prezentat rezultatele investigărilor privind creația de mobilier, decorațiuni şi amenjări interioare realizată de Regina Maria, precum şi creația proprie a studenților de la Facultatea de Ingineria Lemnului şi a elevilor din Stroeşti – Argeş, care au constituit grupul de lucru al acestui proiect. Scopul acestui demers nu a fost de a replica sau de a reintegra unele ornamente, elemente vizuale ori conceptuale, în designul contemporan ci a fost acela al creației contemporane de mobilier şi decorațiuni care au ca sursă de inspirație operele realizate de Regina Maria în perioada de început a secolului XX. Discuția care s-a purtat a fost despre captarea spiritului locului, ambianței, personalității deosebite a Reginei Maria şi încercarea de a crea obiecte, noi, moderne, actuale dar integrate acestui spirit caracterizat prin erudiție, simplitate, demnitate şi eleganță.

 

      

Meșteșuguri ieri și azi, organizator Fundația Pro Patrimonio, PRODID București și Asociația Maria

La standul expoziției realizate de arh. Alexandra Mihailciuc au fost expuse câteva obiecte reprezentative realizate pe parcursul unor proiecte de mare răsunet ale grupului creativ implicat, inclusiv două scaune splendide din seria BOLT, design arh. Șerban Sturdza, ceramică realizată în timpul atelierelor de la Țibănești, precum și publicații de înaltă ținută. Virgil Scripcariu a făcut prezentarea în plen, care a inclus lansarea publicațiilor: Batem fierul la conac! Ziar cultural sătesc, autori, editori și grafică Alexandra Mihailciuc și Andrei Tache și  minunata carte Arta feroneriei. Ghid practic de feronerie pentru copii şi adulţi, autori: Sylvain Gabriel, Alexandra Mihailciuc, editori și grafică Alexandra Mihailciuc, Andrei Tache, publicată sub egida Pro Patrimonio și a Ordinului Arhitecților din România, precum și a filmului documentar intitulat Materie și gest, documentar România-Franța, director Diana Iabrașu. Filmul s-a născut în urma unui workshop internaţional de dulgherie tradiţională din Ţibăneşti, în curtea conacului Carp.

 

 

Pe cărările lemnului – Auf den Holzweg mit Julius Natterer (Elveția)

 

Expoziția este o retrospectivă a proiectelor lui J. Natterer, inginer şi profesor la Swiss Federal Institute of Technology, Lausanne, specialist în construcții din lemn, fondator al Bois Consult Natterer SA – Etoy, Elveția, co-autor al Timber Design and Construction Source Books, multiplu premiat pentru lucrările sale în domeniul construcțiilor din lemn. Julius Natterer îmbină, în lucrările sale, elemente tradiționale constructive cu inovații structurale, creând forme îndrăznețe prin care realizează adevărate monumente închinate lemnului şi utilizării acestuia. Expoziția a fost realizată în colaborare cu ing. Elenora Marin, absolventă FIL, în prezent angajată la Bois Consult Natterer, Etoy, Elveția.

 

Restaurarea lemnului: artă, înțelegere, dragoste a prezentat o serie de piese de patrimoniu din lemn, restaurate de studenții de la Facultatea de Ingineria Lemnului. Expoziția a reunit șase scaune tip Thonet din colecția Antique IL, o ilustrare a unității și diversității acestui tip de mobilier „revoluționar” al secolelor XIX-XX, cu implementare industrială, inclusiv în România. Celelalte obiecte expuse completează atmosfera din trecut şi îndeamnă  la o contemplare a frumuseţii, unicităţii şi simbolurilor. Experienţa dobândită în cei peste 20 de ani de restaurare a lemnului la FIL ne-a dovedit faptul că „lemnul este mereu surprinzător”. Cu fiecare studiu de caz în parte sunt descoperite noi provocări şi înţelegem că restaurarea mai înseamnă şi responsabilitate, perseverenţă, pasiune şi dragoste pentru moştenirea culturală. Expoziția a fost prezentată de dr. Maria-Cristina Timar și dr. Emanuela Beldean.

 

 

Cele patru standuri de artizanat de artă împreună cu workshopurile aferente au adunat copii și adulți în egală măsură, dornici să deprindă îndemânări precum broderia,  arta delicată a bijuteriei, croșetatul jucăriilor și arta picturii pe lemn. Doamnele implicate, cele din Comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi, apoi Mihaela Mihai, Gabriela Bularca și Zita Kiss s-au bucurat de o mare popularitate.

 

Studenții Facultății de Ingineria Lemnului au realizat în calitate de autori, standul de design (împreună cu absolvenți din promoții recente), două standuri de pictură (Andreea Pitiș și Ana Roșca) și patru standuri foto (Georgiana Purcaru, Cornel Grama, Adi-Marian Brumă și Mihai-Junior Torcătoru). Georgiana și Cornel au primit două din cele trei diplome Best Foto acordate de un juriu internațional.

 

 

 

Workshopurile pentru copii, de croșetat și pictat vulpi

 

Mascota din acest an a fost vulpița Catinca – pentru că avem grijă să ne creștem următoarea generație de organizatori și spectatori ai festivalului Etnovember.

 

 

Manifestarea a culminat cu două concerte minunate în sala Aula Magna a Universității Transilvania: un concert de muzică veche românească cu ansamblul Trei Parale, intitulat „România. 100 de minute” și un concert de blues cu trupa Maxwell Street Blues Band, intitulat „Going back to Chicago”.

 

 

TÂRGUL MEDIEVAL, CORTEGIUL CU TORȚE, SHOW FIREBALL

 

Duminica a fost o zi a veseliei și prieteniei, însorită și voioasă, cu prințese și ponei, meșteri populari și dansatori, muzică minunată, în curtea interioară a Bastionului Țesătorilor de sub Tâmpa. Iar cea de-a treia zi, luni, 19 noiembrie, a încheiat festivalul cu Maratonul de poezie și teatru experimental.

 

 

 

Articolul a fost realizat de prof. Marina Cionca, Facultatea de Ingineria Lemnului

Foto: Andrei Păuleț, Telmo Rocha, Beatrice Jöger, Jacky Wielandts, Adi-Marian Brumă, Marina Cionca