În octombrie 2019, Arto Wallin, doctor în inginerie industrială și management (VTT – Centrul de Dezvoltare Tehnologică al Finlandei), publica pe site-ul de Internet al inițiativei L4MS – Logistică pentru IMM-urile din industriile prelucrătoare un articol privind dificultățile de înțelegere și absorbție a noilor concepte aduse de transformarea digitală și ambițiile Comisiei Europene de a propulsa economia europeană, prin finanțarea programelor europene de cercetare-dezvoltare-inovare, într-o poziție fruntașă în elita economiei mondiale pe termen mediu și lung. În calitate de coordonator al proiectului L4MS finanțat de CE și al proiectului DIH2, dar și ca partener în numeroase alte proiecte de cercetare cu finanțare europeană, VTT urmărește, la rându-i, obținerea unei poziții fruntașe în cercetarea din UE, reușind să atragă un număr impresionant (de ordinul miilor) de cercetători în domenii de vârf. Ne alăturăm în cele ce urmează efortului comun al consorțiului L4MS de a populariza conceptele și ideile din miezul transformarii digitale, redând mai jos traducerea în limba română a articolului semnat de ing. dr. Arto Wallin.

„Transformarea digitală în industria prelucrătoare progresează într-un ritm rapid. Giganții din industrie, cum ar fi Siemens [1], dar și numeroase companii de tip startup, susținute de fonduri multi-milionare de capital de risc (n.trad. așa-numitele joint-ventures) [2], împing digitalizarea la noi niveluri. Principalul declanșator al transformării digitale a fost dezvoltarea tehnologică recentă în domenii precum Internetul Lucrurilor – sau în terminologia engleză, Internet of Things (IoT) – simularea, analiza datelor, inteligența artificială, imprimarea 3D și robotica.

Deși aceste tehnologii sunt înconjurate de o publicitate intensivă, chiar extravagantă, (n.trad. care are rolul de a le sublinia noutatea și caracterul imperativ pentru menținerea competitivității industriilor prelucrătoare) fabricarea inteligentă de bunuri (sau Industria 4.0) este deja un fapt ce ține de obișnuit pentru marile corporații producătoare de bunuri. Cu toate acestea, mii de IMM-uri europene încă funcționează aproape „fără inteligență” (n.trad. „smartless”, în limba engl.) în fabricile lor. Acest fapt este o provocare majoră pentru competitivitatea industriei prelucrătoare europene, dar oferă și șanse extraordinare pentru organizații, oferindu-le soluții și servicii ușor de utilizat și de adoptat pentru procese de fabricație inteligente.

Testați înainte de a investi – Digital Twin (Geamănul digital)

Una dintre provocările majore ale transformării digitale este incertitudinea cu privire la investiția în noile tehnologii. Problemele mici pot deveni foarte costisitoare dacă procesul de fabricație trebuie oprit sau întârziat. Instrumentele moderne de proiectare și simulare permit companiilor să depășească aceste probleme prin proiectarea și testarea unui nou proces de producție fără a construi nimic în realitatea fizică. Instrumentul de bază pentru acest proces de proiectare este geamănul digital (n.trad. în engleză, Digital Twin), o reprezentare virtuală a unei fabrici, a unei hale, a unui produs sau a unei componente „din lumea reală”. Iată două avantaje-cheie în sprijinul pe care îl aduce acesta la (re)proiectarea unei fabrici sau a unei anumite părți a unui proces:

• Vizualizarea și simularea ajută la înțelegerea și evitarea blocajelor (a așa-numitelor „locuri înguste”) și la alegerea optimă a designului
• Utilizarea datelor provenind de la mașini și senzori IoT din lumea reală poate prezice cum se va desfășura un proces de fabricație în diverse circumstanțe

Pe lângă faptul că ajută la proiectarea de noi fabrici, Geamanul digital / Digital Twin este de asemenea utilizat pe scară largă pentru îmbunătățirea productivității fabricilor existente și a proceselor de producție. Aproape toți producătorii mari utilizează gemeni digitali și, conform unui studiu din 2019 realizat de Gartner [3], 75% dintre organizațiile care implementează Internetul Lucrurilor (IoT) utilizează deja sau intenționează să investească în gemeni digitali în cel mult un an. Cu toate acestea, un număr mare de IMM-uri nu utilizează gemeni digitali și nu știu ce beneficii le-ar putea aduce conceptul.

Un concept și pentru IMM-uri?

Deși folosirea gemenilor digitali devine principala tendință în industrie, pentru un număr masiv de IMM-uri producătoare de bunuri, realitatea este diferită. Principalele blocaje în adoptarea conceptului și practicii de către IMM-uri sunt:

• Lipsa capacităților și resurselor digitale pentru adoptare
• Neînțelegerea beneficiilor pentru afaceri (cum ar fi rentabilitatea investiției)

IMM-urile văd costurile asociate cu construirea unui geamăn digital, dar nu și avantajul.

Avantajele unui geamăn digital, în special atunci când planificați o fabrică nouă sau reproiectați planul fizic al uneia existente, pot fi semnificative. Un studiu de caz în proiectul L4MS despre o nouă fabrică proiectată inițial ca geamăn digital ilustrează clar aceste avantaje: „Faptul că am avut un model 3D detaliat al fabricii noastre ne-a ajutat să planificăm macheta și procesele fabricii într-un mod foarte detaliat, fără a întrerupe activitatea zilnică și să ne asigurăm că toate procesele vor funcționa așa cum trebuie. Când am elaborat cea mai bună dispunere a mașinilor în planul halei, am descoperit mai multe probleme care, altfel, ar fi apărut abia după implementare. În general, pentru noi a devenit absolut clar că, cu cât ne gândim și planificăm mai mult înainte de o schimbare, cu atât mai puține vor fi problemele de care va trebui să ne ocupăm mai târziu… Acesta este probabil unul dintre motivele pentru care am reușit să mutăm întreaga fabrică în 5 zile,” spune Kristo Timberg, directorul executiv de la Chemi-Pharm, una dintre cele trei companii care au constituit firmele-pilot pentru cercetarea aplicată inițială din proiectul L4MS.”

Traducere: Andreea Paraschiv, coordonator Departament Proiecte europene, APMR

Sursa: http://s9.ro/13y6

Referințe bibliografice:

[1] http://s9.ro/13y7

[2] http://s9.ro/13y8

[3] http://s9.ro/13y9

Notă:

Asociația Producătorilor de Mobilă din România este partenerul din România al proiectului L4MS – Logistică inteligentă pentru producție.

Sub-finanțarea (în sensul de finanțare subsecventă sau finanțare în cascadă) L4MS se adresează în mod expres firmelor producătoare de bunuri din categoria întreprinderi mici și mijlocii (până în 250 de lucrători și cifră de afaceri sub 50 milioane de Euro) și întreprinderi cu capitalizare medie (între 250 și 3000 de lucrători), precum și furnizorilor de roboți și soluții de automatizare.

Conceptul IoT (prescurtarea termenului englezesc „Internet of Things” – „Internetul Lucrurilor”) este un concept specific noilor tehnologii TIC și schimbărilor induse de aplicarea acestora în producția de bunuri care au înglobate componente electronice. Conceptul presupune interconectarea eficientă (mergând până la o interconectare universală) în rețea a diverselor dispozitive și echipamente inteligente (de la dispozitive mobile destinate comunicării – telefoane mobile, tablete, laptop-uri, scannere mobile etc – la mijloace de producție industriale – roboți și alte echipamente – sau bunuri de folosință îndelungată din gospodărie – televizor, frigider, ușa garajului, etc), permițând comunicarea și colaborarea între acestea, precum și automatizarea operării lor (coordonarea între ele în timpul funcționării și operarea lor de la distanță).

DISCLAIMER:

Prezentul articol și opiniile exprimate reflectă numai punctul de vedere al autorului. Comisia Europeană nu este responsabilă pentru nicio utilizare care poate fi dată informațiilor prezentate.