HS Timber Productions a anunțat, la data de 18 ianuarie 2022, restructurarea operațiunilor sale din județul Suceava, începând cu sfârșitul primului trimestru al anului 2022. În fabrica din Rădăuți, o parte dintre operațiuni, mai exact cele din fabrica de cherestea, vor fi întrerupte. Producția de stâlpi și grinzi din Rădăuți va rămâne în funcțiune. Fabrica de panouri de lemn masiv din Siret, care în prezent prelucrează cherestea de la fabrica din Rădăuți, va fi închisă în totalitate. Capacitatea de debitare a fabricilor de cherestea ale HS Timber Productions în România va fi redusă cu 30% odată cu aplicarea acestei măsuri.

Care sunt motivele care au dus la decizia de restructurare a activității HS Timber  Productions în România ne explică directorul general, Dan Bănacu, într-un interviu acordat Revistei MOBILA.

Revista MOBILA: Ați început anul 2022 cu o veste care dă fiori industriei lemnului și economiei României: reducerea activității și restructurare de personal. Cât de gravă este situația?

Dan Bănacu, director general HS Timber Productions România: ”Cu mâna pe inimă pot spune că este o situație dezastruoasă. 600 de familii sunt afectate direct prin închiderea fabricii de panouri masive de la Siret și a fabricii de cherestea de la Rădăuți. Să lucrezi peste un deceniu într-un loc, să lucrezi cinstit și serios, să te specializezi, să crești cu locul respectiv și apoi să te trezești fără loc de muncă este un șoc. Iar impactul social este mult mai profund dacă ne uităm la câte familii sunt indirect afectate de o asemenea situație. Numai în zonă vorbim de aproape 2.000 de familii.”

Ați anunțat că veți reduce capacitatea de debitare a HS Timber Productions în România cu 30%, de la 30 martie 2022, din cauza condițiilor generale dificile de pe piața lemnului. Haideți să detaliem aceste condiții dificile.

”Principalele motive ale restructurării sunt provocările din ce în ce mai mari din România, mai precis mediul legislativ instabil și măsurile restrictive de pe piața lemnului. Achiziția de lemn rotund pe piața din România a fost limitată începând cu 2016. Ucraina și Rusia, piețe care erau cele mai accesibile logistic, nu mai sunt disponibile pentru achizițiile de materie primă, din cauza interdicțiilor de export în vigoare în aceste țări. În plus, întârzierile lucrărilor de modernizare a infrastructurii feroviare din regiune, precum și birocrația laborioasă în materie de importuri, fac ca importurile de lemn din alte state membre ale Uniunii Europene să fie foarte dificile. Mai mult decât atât, producția de energie verde și vânzarea de certificate verzi sunt extrem de anevoioase.”

În ce fel v-a afectat și vă afectează mediul legislativ instabil?

”Să vă dau un exemplu concret. Lipsa de previzibilitate a cadrului legislativ și pasivitatea autorităților silvice au condus la acumularea și depozitarea separată, în fabrica de la Rădăuți, a aproximativ 6.000 metri cubi de material lemnos, care s-a degradat în perioada 2017 – 2022, astfel încât acesta nu mai poate fi valorificat în interesul bugetului de stat. Lemnul este singura resursă naturală regenerabilă, resursă pe care noi o tratăm cu respect și căreia, prin procesare, îi aducem o valoare agăugată semnificativă. Dacă noi, o companie particulară, putem face acest lucru, celelate părți implicate cum gestionează situația?”

De când și cum simțiți aceste ”măsuri restrictive pe piața lemnului din România”?

”Haideți să discutăm câteva direcții cu impact major asupra acestei industrii care asigură locuri de muncă pentru câteva sute de mii de oameni. Suntem o companie care se mândrește cu capacitatea sa de a inova și de a lucra la un standard foarte înalt de calitate. Asta înseamnă că avem acces la tehnologie. În era inteligenței artificiale, în România încă se măsoară lemnul de mână, cu clupa. Noi, în companie, avem instrumente de măsurare de mare precizie, metrologizate, dar încă ne lovim de neacceptarea de către autoritățile române și neimplementarea în domeniul forestier a mijloacelor de măsurare electronică a masei lemnoase, care ar spori acuratețea determinărilor volumetrice.

Un alt exemplu este instituirea de reglementări cu efect de obstrucționare a importului și achiziției intracomunitare de masă lemnoasă, astfel încât, în situația particulară a unui import realizat pe cale maritimă, s-a ajuns la impunerea unei cerințe de măsurare piesă cu piesă a masei lemnoase în Portul Constanța, fără ca acest lucru să fie posibil din perspectiva resurselor tehnice și umane disponibile într-o asemenea locație. Și toate acestea pe fondul limitării posibilității de achiziție a lemnului rotund din România.

Și, în acest context de piață, vorbim despre oameni care muncesc cinstit, ore întregi, de multe ori in condiții foarte grele de mediu, temperatură, efort fizic. Oameni care depind de această industrie pentru că nu au altă soluție decât să plece la cules de căpșune și să-și lase familiile de izbeliște. Oameni care, lucrând în această industrie, au o șansă să fie alături de familiile lor și să facă ceva util pentru România.”

Cum se reflectă în costurile dumneavoastră de producție creșterea exagerată a prețului la materia primă lemnoasă, dar și celelalte majorări: utilități, alte tipuri de materii/materiale?

”Procurarea materiei prime autohtone, respectiv a lemnului rotund de pe piaţa din România, a fost limitată drastic și constant începând cu anul 2016, inclusiv prin stabilirea unor prețuri de vânzare prohibitive, care depășesc semnificativ valorile de referință din alte state europene.  De exemplu, la nivelul județului Suceava, au fost oferite la licitație, în perioada anilor 2021 – 2022, aproximativ 187.000 metri cubi de masă lemnoasă, la prețul de 718 lei / metru cub, astfel încât, printr-un simplu calcul economic, se poate concluziona că eventualele produse care ar fi obținute din prelucrare ar fi nevandabile în contextul prețurilor practicate pe piața europeană actuală.”

Am sesizat că ați atras atenția asupra întârzierilor în modernizarea infrastructurii feroviare și asupra birocrației în privința importurilor. Puteți explica?

”Din păcate, este foarte simplu. Aceste întârzieri au cauzat perturbări semnificative ale lanțurilor de aprovizionare cu masă lemnoasă provenite din import sau achiziții intracomunitare, context în care compania noastră nu a reușit să suplinească lipsa materiei prime autohtone. Știați că, din cauza lipsei de infrastructură feroviară, viteza medie a trenurilor de marfă a scăzut de la 42 km/h la 18 km/h în ultimii 10 ani? În condițiile în care în alte țări din lume nici nu putem pronunța vitezele de circulație, noi ne confruntăm cu scăderea vitezei. Pentru generația tânără este o situație pur și simplu absurdă. Evoluăm sau involuăm?”

Ați mai sesizat public că nu sunt susținute producția de energie verde și vânzarea de certificate verzi. La ce anume vă referiți?

”Producția de energie verde și vânzarea de certificate verzi sunt extrem de anevoioase. Mai mult, ai impozite de 80% la vânzarea de energie pentru producătorii de energie verde, ceea ce este complet nesustenabil.”

Primii afectați vor fi oamenii. Ați anunțat că aproximativ 600 de angajați vor fi restructurați, chiar dacă veți încerca să-i sprijiniți cât mai bine.

”Pentru un leader, este cea mai cruntă decizie pe care trebuie să o ia în afaceri. Din punctul nostru de vedere vorbim despre 600 de familii, nu doar 600 de oameni. Compania face tot posibilul să le ofere cât mai multora dintre ei oportunități de a continua să lucreze în cadrul grupului în România. În celelalte cazuri, se depun eforturi pentru a menține impactul social la un nivel cât mai redus posibil.

Este o zi neagră în istoria oricărei companii când trebuie să-și anunțe oamenii că peste câteva luni nu vor mai avea de muncă. Mai ales în condițiile în care, pentru noi, continuitatea în companie este o valoare de bază. Sunt oameni care lucrează la noi din prima zi, de 10, 15 ani sau chiar 20 de ani. Cum să dormi liniștit noaptea când oamenii aceștia sunt într-o situație așa de grea? Ce soluții să le oferi, pe câți să îi poți muta în alte fabrici din grup? Unii sunt încă în stare de șoc… Eu, directorii de fabrici, nu putem pune geană peste geană când ne gândim că încă sunt colegi care ne întreabă dacă sigur se închid aceste două fabrici.”

Ce măsuri urgente ar trebui să ia autoritățile statului ca să evite un colaps economic?

”Am plătit sute de milioane de euro taxe și impozite de când activăm în această industrie. Am salvat din faliment localități. Suntem mândri să facem parte din comunități atât de frumoase și de serioase. Avem o datorie morală față de oamenii care lucrează pentru noi să sensibilizăm autoritățile și să găsim împreună soluții prin care să le putem păstra acestor oameni muncitori locurile de munca.

Soluțiile sunt conținute în înseși dificultățile cu care ne confruntăm. Este o nevoie acută și imperativă de simplificare a birocrației, de a facilita accesul la resursă astfel încât ea să nu se deterioreze și devalorizeze, de implementare a noilor tehnologii (ex: de măsurare), de a facilita importurile de materie primă. Credem că niciun demers instituțional nu ar fi inutil în vederea atenuării problemelor legislative și administrative care au determinat această situație.

Cu aceeași deschidere și transparență care ne caracterizează, punem la dispoziția autorităților experiența noastră în industrie și resursele la care avem acces (ex: tehnologie de ultimă oră, sprijin pentru comunitățile locale prin activități de responsabilitate socială etc.). Suntem o companie privată, ceea ce înseamnă că facem parte dintr-o economie circulară și că – la rândul nostru – avem nevoie de colaborarea și susținerea autorităților să menținem locurile de muncă, să sprijinim comunitățile locale, să plătim taxe și să contibuim an de an la o economie sănătoasă și competitivă. Până la urmă eforturile noastre, ale tuturor, se reflectă într-un nivel de viață cel puțin decent al oamenilor și în PIB-ul României.”

HS Timber Productions își continuă activitatea, în România, cu două fabrici de cherestea și o fabrică de panel în alte locații, cu un total de aproximativ 2.400 de angajați. Aceste fabrici nu sunt afectate de restructurare. Compania investește, în continuare, în modernizarea și îmbunătățirea operațiunilor în unitățile respective.

Mai multe articole, AICI