Suntem afectați de deficitul de resursă lemnoasă și de prețurile mari de pe piață? Acesta a fost subiectul sondajului realizat de Asociația  Industriei  Lemnului – PROLEMN printre profesioniștii din domeniul pădurilor și industriei  lemnului, sondaj susținut și de Asociația Producătorilor de Mobilă din România – APMR.  

La chestionar au răspuns 189 de reprezentanți ai unor companii  de pe întregul lanț valoric al lemnului, ceea ce face ca rezultatele să aibă un grad  ridicat  de reprezentativitate,  pentru  întreaga ramură a economiei bazată pe lemn.

Aproximativ jumătate din răspunsuri au venit dinspre industria de prelucrare a lemnului – alte activități decât producția de mobilă, 19,6% din cadrul sectorului de exploatare a lemnului, 15,3% din industria mobilei și 9% din silvicultură. Au fost reprezentate și companii mari și foarte mari, dar 60% dintre respondenți reprezintă companii cu o cifră de afaceri mai mică de 1 milion de Euro anual.

9 din 10 respondenți susțin că în România există un deficit artificial de masă lemnoasă.

La întrebarea ”Cu ce procent a scăzut cantitatea de lemn achiziționată/exploatată de pe piața internă, față de aceeași perioadă a anului trecut”, 38,6% dintre persoanele care au răspuns chestionarului susțin că între 10-30%, o treime dintre respondenți afirmă că scăderea este de peste 30%, doar 17% susțin că nu le-a scăzut cantitatea de lemn achiziționată, iar 8,5% spun că scăderea este de sub 10%.

55% dintre companiile care au răspuns sondajului se plâng că nu au rezerve de lemn, iar lipsa stocurilor creează incertitudine în privința capacității de onorare a contractelor.

84,1% dintre respondenți cred că situația din piața lemnului va afecta activitatea companiilor pe care le reprezintă, în timp ce doar 15,9% dintre persoanele intervievate nu se tem de acest lucru.

La întrebarea ”Dacă se menține actualul curs al politicilor pentru sectorul forestier, estimați o reducere a forței de muncă?” doar 16,9% susțin că nu se tem  de acest lucru, în timp ce restul, de 83,1% cred că vor pierde angajați, iar aproape o treime dintre ei cred că vor fi nevoiți să închidă secții sau puncte de lucru.

În concluzie, 95,8% dintre intervievați consideră că direcția politicilor publice din sectorul forestier nu este una bună.

PROLEMN: Politici publice greșite, în plină criză artificială a lemnului

Chestionarul a sondat percepția asupra situației din piață, confruntată cu prețuri foarte mari la materialul lemnos, pe întregul lanț. Prețul mediu al lemnului la licitațiile organizate  de ROMSILVA  pentru produse principale (producția anului 2022) a crescut de peste 2,5 ori. Aceste creșteri se transmit deja pe lanțul valoric, până la consumatorul final: prețuri dublate la cheresteaua de rășinoase, creșteri de 60-70% la peleți, prețuri dublate la OSB,  40-50% la PAL, 30-60% la mobilă. Sondajul AIL – PROLEMN a încercat să determine dacă lipsa de materie primă și prețurile enorme sunt cauzate de mecanisme economice normale, de raportul dintre cerere și ofertă și de tendințele piețelor internaționale sau sunt un rezultat artificial, efectul politicilor publice și deciziilor administrative care au afectat sectorul în ultima perioadă. Răspunsurile au fost grăitoare. Aproape 90% dintre respondenți consideră că avem o criză artificială a lemnului, în acest moment, iar 95,8% cred că direcția politicilor publice pentru sector este greșită.

Cătălin Tobescu, președinte Asociația Industriei Lemnului – PROLEMN: “În industria lemnului asistăm la o criză artificială de resursă de lemn,  indusă de politicile publice pentru  sectorul forestier greșit direcționate, o criză care a început în primăvara anului trecut prin implementarea SUMAL 2.0, s-a amplificat în toamnă sub efectul deciziei de revizuire  retroactivă a avizelor de mediu, pentru amenajamentele silvice, reglementată prin OM  1947/2021 și  a devenit dramatică în condițiile unei oferte de masă lemnoasă la licitațiile  principale ale RNP – ROMSILVA redusă cu 40% față de anii anteriori. Industria  lemnului nu  poate face față unei creșteri artificiale a prețurilor, de 2,5 ori pentru resursa de lemn și mai  ales lipsei de resursă. Capacitățile de producție se redimensionează la resursa fizic  existentă. Am asistat și  asistăm  la  închideri  de capacități de  producție mari,  dar  decidenții  nu au perceput anvergura crizei. Acest sondaj arată, fără echivoc, anvergura crizei și măsurile simple care trebuie luate.”

Solicitările sectorului, în ordinea priorităților

În chestionar, reprezentanții industriei au fost solicitați să voteze măsurile care se impun pentru depășirea crizei. În ordinea răspunsurilor exprimate, cele mai importante măsuri pe care factorii de decizie le pot lua sunt următoarele:

• Ministerul Mediului trebuie să modifice OM 1947/2021 privind procedura de revizuire a amenajamentelor silvice, astfel încât procedura să se aplice pentru viitor și să nu afecteze volumul de masă lemnoasă disponibil în piață (64,6%)
• RNP – Romsilva să ofere masă lemnoasă în piață la nivelul posibilității de recoltă stabilită de amenajamentele silvice (56,1%)
• O finanțare corectă a domeniului pădurilor în Planul Național Strategic, de minimum 5%, la nivelul median al alocării din statele europene (50,8%)

Aurica Sereny, președinte Asociația Producătorilor de Mobilă din România – APMR: ”Industria mobilei este afectată de creșterea foarte mare a prețurilor la materialele lemnoase, pe întregul lanț, dar și de majorările exagerate ale costurilor la utilități și la produsele și materialele conexe care intră în fabricarea acestui produs finit, complex, care este mobila: lacuri, vopsele, accesorii, etc, precum și de creșterea cheltuielilor de transport. Firmele care nu reușesc să renegocieze prețurile cu partenerii externi și interni, să obțină cel puțin o majorare de 20-30% la produsele de mobilier realizate, sunt în pericol să renunțe la fabricarea lor, să-și reducă producția sau să intre în faliment. Mai ales că puterea de cumpărare a consumatorilor este în scădere, iar producătorii de mobilă nu pot majora prețurile, astfel încât să-și poată acoperi costurile.”