Necesitatea creării unui instrument financiar dedicat pădurilor în viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, respectiv alocarea unui buget echitabil pentru pădurile Europei, a fost concluzia conferinței „Pădurile, pilon central al viitorului investițiilor verzi în Europa”, co-organizată ieri de WWF-România, Universitatea Transilvania din Braşov – Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere, Asociaţia Forestierilor din România  – ASFOR, Asociaţia Administratorilor de Arii Naturale Protejate din România – ANANP, Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România – APMR, Asociaţia Proprietarilor şi Administratorilor de Păduri din Estul Transilvaniei – APAPET, Asociaţia Administratorilor de Păduri din România – AAP, la Academia Română. La eveniment au luat parte peste 100 de reprezentanți ai autorităților naționale și europene, cercetători, asociații ale proprietarilor de păduri, organizații ale societății civile, administratori de arii protejate și actori din industria forestieră.

În cadrul conferinței au fost prezentate date care subliniază importanța strategică a pădurilor: acestea acoperă 43,5% din teritoriul Uniunii Europene și generează anual bunuri și servicii în valoare de 520 miliarde euro. Sectorul forestier susține direct și indirect peste 2,6 milioane de locuri de muncă și contribuie cu aproape jumătate din serviciile ecosistemice furnizate la nivelul întregii Uniuni. 

Cu toate acestea, pădurile beneficiază de fonduri insuficiente, alocate în exercițiile financiare de până acum, care acordă mai puțin de 1% din buget pădurilor, în ciuda rolului lor crucial pentru economie, climă și biodiversitate.

„Este fundamental să aducem pădurile în centrul agendei europene. Nu discutăm doar despre conservare, ci despre transformarea pădurilor într-un pilon de dezvoltare economică și competitivitate pentru Uniunea Europeană. România are toate argumentele pentru a deveni un avocat puternic al pădurilor europene, susținând inițiative precum un fond european pentru reîmpăduriri și plăți pentru serviciile ecosistemice, menite să sprijine proprietarii de păduri și comunitățile locale.” (Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European)

„Societatea are așteptări mari de la păduri, însă oferă prea puțin în schimb. Este vital să sprijinim gestionarea durabilă a pădurilor și comunitățile locale care depind de acestea printr-o tranziție justă, care să includă măsuri compensatorii și investiții în soluții bazate pe natură. Managementul durabil al pădurilor trebuie recunoscut drept sector strategic în politicile europene și finanțat corespunzător, în baza unor indicatori de performanță clari și ambițioși.” (Radu Vlad, manager Programe Forestiere WWF România)

„Cu toții depindem, într-un fel sau altul, de pădure și de produsele ei. Dacă nu ai pădure, nu ai oxigen, nu se captează dioxidul de carbon. Vorbind despre rolul economic al pădurii, ar trebui să avem politici publice și surse de finanțare pentru stimularea industriei care depinde de produsele pădurii. Avem și foarte multe comunități care sunt dependente de pădure, care nu au altă sursă de trai sau de venit în afara produselor pădurii.” (Mihaela Frăsineanu, Consilier de Stat, Cancelaria Prim-Ministrului)

Europa competitivă nu trebuie să rămână doar un slogan

„Industria mobilei este un sector economic important al României, dar și al Europei. De câțiva ani însă, ne pierdem competitivitatea, iar Europa importă masiv din Asia produse de mobilier de calitate îndoielnică. Producția europeană de mobilă este supra-reglementată, în timp ce importul din China nu este verificat sau taxat. Cerem autorităților române, dar și europene, să se uite cu atenție la industria mobilei aflată încă pe excedent, să ne susțină pentru a valorifica superior această resursă regenerabilă, lemnul, la noi acasă. Europa competitivă nu trebuie să rămână doar un slogan, pentru că doar susținând producția internă ne putem dezvolta și putem rezista în contextul economic incert în care ne aflăm.” (Nadina Nedelea Rus, director executiv Asociația Producătorilor de Mobilă din România – APMR)

„Pădurile au un rol economic major în zonele rurale europene. Deși nu există o politică forestieră comună la nivel european, Politica Agricolă Comună sprijină gestionarea durabilă a pădurilor. Dezvoltarea bioeconomiei circulare și integrarea agro-silviculturii sunt esențiale pentru un viitor verde. Strategia Forestieră Europeană 2030 este o oportunitate pentru folosirea durabilă a potențialului pădurilor.” (Mihail Dumitru, Director General Adjunct, Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală, Comisia Europeană)

„Gestionarea durabilă a pădurilor trebuie să devină motor de dezvoltare economică. România poate valorifica această resursă prin lanțuri de producție competitive, exportând produse finite de înaltă valoare, nu doar materie primă. Dezvoltarea unei industrii forestiere moderne și sustenabile poate atrage investiții verzi, crea locuri de muncă în mediul rural și consolida poziția economiei românești pe piața internațională.” (Iuliu Stocklosa, Președinte, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București)

„Sectorul forestier sector vital. Pădurile nu reprezintă doar un patrimoniu natural valoros. Economia forestieră, cu toate segmentele ei, joacă un rol vital deoarece produsele din lemn sunt necesare pentru buna funcționare a societății. Pădurile nu pot rămâne un capitol secundar. Ele sunt coloana vertebrală a tranziției verzi și a unei economii sustenabile și echitabile pentru toți.” (Ciprian-Dumitru Muscă, Președinte ASFOR)

În cadrul conferinței s-a evidențiat subfinanțarea pădurilor, în ciuda rolului lor strategic pentru climă, biodiversitate și o bioeconomie sustenabila.

Participanții au concluzionat că alinierea dintre politicile de mediu și bugetele europene este esențială, iar statele membre cu păduri valoroase, precum România, trebuie să beneficieze de un sprijin financiar echitabil, proporțional cu eforturile de conservare depuse.

Vorbitorii au subliniat necesitatea ca viitorul buget al Uniunii Europene să includă, încă din stadiul de planificare, o alocare adecvată, predictibilă și echitabilă. Acesta trebuie să finanțeze conservarea și restaurarea pădurilor, promovarea practicilor silvice apropiate de natură, inovația și competitivitatea în bioeconomie, care să susțină o dezvoltarea durabilă a comunităților.

Pe măsură ce Comisia Europeană elaborează direcțiile strategice pentru bugetul post-2027, evenimentul de la Academia Română devine un punct de pornire pentru recunoașterea pădurilor ca pilon esențial al tranziției verzi și al rezilienței Uniunii Europene.

Citește și Viitorul pădurilor României și ale Europei se scrie acum