Grupul pentru Dialog Forestier a lansat ieri „Balanța Lemnului în România”, un proiect pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului forestier, implementat în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – MMAP. Realizarea primei etape a acestui proiect a durat un an, profesorii și specialiștii care au lucrat având acces la datele din SUMAL, prin intermediul MMAP.

„Balanța lemnului poate fi înțeleasă ca un instrument de monitorizare a utilizării lemnului, incluzând atât resursa în sine, cât și toate produsele din lemn pe parcursul proceselor lor de transformare – de la pădure până la consumatorii finali. Construirea unei astfel de balanțe a lemnului începe cu evaluarea resursei de lemn și integrează date cantitative și calitative din toate procesele de transformare mecanică sau chimică. Prin surprinderea atât a resurselor locale, cât și a importurilor și exporturilor de lemn, balanța lemnului permite identificarea oportunităților și cuantificarea beneficiilor utilizării în cascadă a lemnului și a stocării carbonului în produsele din lemn. În plus, atunci când este populată cu date colectate și analizate periodic pe o perioadă de 3-5 ani sau mai mult, balanța lemnului devine un instrument extrem de valoros pentru planificarea strategică, atât la nivel macroeconomic, cât și pentru companiile din sector”, au declarat inițiatorii proiectului.

„România exportă mai mult lemn decât importă, cu precădere lemn procesat, ceea ce dovedește că dăm valoare adăugată produsului, iar statul român câștigă bani într-o industrie orizontală”, a afirmat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, la evenimentul de lansare a proiectului „Balanța Lemnului în România”. Ministrul a adăugat că o cantitate de opt milioane de metri cubi de lemn ajunge în industrie, în fiecare an. „Însă, în continuare, industria folosește mult lemn de import. Și aici, în primul rând cu Romsilva, ne vom asigura că vom modifica regulamentul de punere în vânzare a masei lemnoase, în sensul în care lemnul românesc să fie mai accesibil, să fie cu un preț predictibil, să poată exista contracte de furnizare pe termen lung și să putem asigura cantități suficiente pentru industrie. Tot Balanța ne mai spune că, în anul 2024, am exploatat mai puțin decât am fi putut din punct de vedere legal. Dacă amenajamentele silvice ne permiteau să exploatăm 22 de milioane de metri cubi de lemn, am exploatat aproximativ 18 milioane. Acest lucru se datorează și lipsei infrastructurii adecvate. România are printre cele mai puține drumuri forestiere din Uniunea Europeană, respectiv aproximativ șase metri la fiecare hectar de pădure, cifră foarte mică, cel puțin comparată cu alte cifre din alte țări”, a punctat Mircea Fechet.

România este încă dependentă de lemnul de foc

„Peste jumătate din lemnul exploatat în România ajunge pe foc. E un lucru care ne învață că trebuie să accelerăm investițiile în rețeaua națională de gaze naturale. La fel de bine ne învață că trebuie să accelerăm investițiile în sobe eficiente din punct de vedere energetic”, a mai spus ministrul Mircea Fechet.

„Balanța Lemnului în România” se referă la evidența cantitativă și calitativă a resurselor de lemn, a fluxurilor comerciale și a proceselor de transformare a lemnului în diverse produse. Aceasta include atât recoltarea și utilizarea internă a lemnului, cât și importurile și exporturile, oferind o imagine de ansamblu asupra disponibilității și consumului de lemn la nivel național.

În România, gestionarea și monitorizarea masei lemnoase se confruntă cu mai multe provocări:

• Lipsa unei coordonări centralizate – Informațiile despre producția și utilizarea lemnului sunt colectate și raportate de diverse instituții și actori privați, fără o metodologie unitară.
• Date incomplete sau nesigure – Lipsa unei evidențe clare a volumului de lemn recoltat, utilizat și comercializat duce la dificultăți în luarea deciziilor strategice.
• Exploatarea ilegală a lemnului – Tăierile ilegale și raportările inexacte afectează echilibrul pieței și sustenabilitatea resurselor forestiere.
• Utilizarea insuficientă a principiului de valorificare în cascadă – Lemnul nu este întotdeauna utilizat eficient, iar potențialul de prelungire a ciclului său de viață prin reciclare sau reutilizare este sub-exploatat.

Implementarea unei balanțe eficiente a lemnului ar aduce multiple beneficii:

• Transparență și încredere în sectorul forestier – Datele corecte și actualizate ar facilita monitorizarea sustenabilității exploatării lemnului.
• Planificare strategică mai eficientă – Atât autoritățile, cât și companiile din industria lemnului ar putea lua decizii mai bine fundamentate privind utilizarea resurselor.
• Promovarea utilizării durabile a lemnului – O balanță bine administrată ar ajuta la maximizarea beneficiilor economice și ecologice ale lemnului, inclusiv prin reducerea risipei și încurajarea prelucrării superioare.

Pentru a asigura o gestionare mai eficientă a balanței lemnului sunt necesare câteva direcții de acțiune:

1. Crearea unui sistem național unificat de raportare și monitorizare, gestionat de o autoritate centrală.
2. Implementarea unor metode digitale avansate pentru colectarea și verificarea datelor privind recoltarea, prelucrarea și comerțul cu lemn.
3. Creșterea transparenței și colaborării între autorități, sectorul privat și societatea civilă.
4. Încurajarea utilizării în cascadă a lemnului și a practicilor sustenabile în industrie.

Balanța lemnului este un instrument esențial pentru menținerea unui echilibru între exploatarea economică a lemnului și protejarea resurselor naturale.

Pentru a vedea care sunt cantitățile de lemn exploatat și cine le utilizează, accesați aplicația dezvoltată în acest proiect ➡ balantalemn.ro/app