Home / Industria Mobilei  / Avem pădure în România. Cum procedăm?

Avem pădure în România. Cum procedăm?

Cam asta se întreabă silvicultorii, cei care se ocupă cu administrarea și gestionarea durabilă a pădurilor. Ei se consideră nedreptățiți și afectați de faptul că permanent se discută de tăierile ilegale de păduri și foarte rar, spre deloc, de întreținerea pădurii pentru a crește sănătoasă. La inițiativa Asociației Industriei Lemnului  – PROLEMN, proprietarii, administratorii de păduri, reprezentanții industriei lemnului și ai mobilei, ai sindicatelor din silvicultură s-au întâlnit, ieri, în scopul constituirii unei platforme strategice de comunicare, care să se constituie într-un vehicul reprezentativ și credibil. 

 

 

Cătălin Tobescu, președinte PROLEMN: „Mulți oameni nu realizează că este absurd să nu folosești această resursă regenerabilă – pădurea. Cum ar fi să nu folosești terenurile agricole, să lăsăm să se scuture grâul pe jos ca să avem hrană la șoricei? Avem nevoie de o gestionare durabilă a pădurilor, dar putem avea și creștere economică recoltând sustenabil, protejând biodiversitatea, având grijă să conservăm cum trebuie pădurea.”

 

 

Toți cei prezenți cred că a sosit timpul ca opinia publică să fie informată corect despre administrarea și gestionarea durabilă a pădurilor. „Ne dorim o comunicare bazată pe dovezi, să nu rămânem doar într-o manipulare emoțională. O pădure tânără are o biodiversitate mult mai mare”, a insistat Cătălin Tobescu. 

 

Prezent la întâlnire, Barna TÁNCZOS, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor și-a exprimat susținerea pentru noul grup de lucru, denumit, pe moment, „Consiliul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi”. El consideră că o platformă de comunicare este binevenită. Legat de cifrele vehiculate în presă privind tăierile ilegale, atât de contestate de silvicultori, ministrul a declarat că va organiza o dezbatere științifică pe IFN chiar săptămâna viitoare, unde va pune la masă atât reprezentanții instituțiilor implicate, cât și reprezentanți ai mediului academic. 

 

 

„I-am cerut domnului ministru să facă o comunicare despre starea pădurilor și, în primul rând, să clarifice cu rezultatele Inventarului Forestier Național – IFN acea cifră de 38 de milioane de mc de recoltă, din care a rezultat că 20 de milioane de mc reprezintă tăieri ilegale. Am un răspuns oficial de la Minister că această cifră nu există ca rezultat al inventarului forestier național”, a precizat Cătălin Tobescu. 

 

Birocrația și supra-reglementările au sufocat domeniul și eu generat deficit de resursă în piață și creșterea prețurilor

 

Istvan Töke, președinte executiv Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva: „Există o problemă cu resursa, pe lanțul de la pădure la mobilă este un drum lung. Noi suntem la baza acestui lanț, proprietarii de păduri, dar administrarea și gospodărirea lor e problematică. Au intervenit foarte multe modificări în ultima perioadă: de la pandemie, la reglementări noi. În aceste condiții, din punctul nostru de vedere, una dintre cauze este expirarea unor amenajamente silvice (care au termen de 10 ani). Mai nou acestea au nevoie de un studiu de mediu. Iar asta durează de la o jumătate de an până al 1 an sau 1 an și jumătate. Până se rezolvă, nu se pot face aceste amenajamente, deci nu ajunge lemn pe piață, iar oferta este mai mică decât cererea.”

 

 

Este o criză artificială de resursă. Ne putrezește lemnul în păduri din cauza birocrației

 

„Am încercat să îl sensibilizăm pe domnul ministru cu probleme care sunt cunoscute, în speță, în evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice, 10% din păduri sunt blocate în recoltarea masei lemnoase. E o problemă birocratică pe care Ministerul trebuie să o rezolve, pentru că avem o legislație de mediu și o legislație silvică care sunt paralele și care se anulează și se încurcă una pe alta”, a declarat Cătălin Tobescu.

 

Aurica Sereny, președinte Asociația Producătorilor de Mobilă din România – APMR: „Industria mobilei se confruntă acum cu cea mai mare criză de aprovizionare cu materii prime, mai ales cu lemn. Prețul exagerat al lemnului, care în luna mai s-a dublat față de aprilie 2021, precum și lipsa lemnului fasonat și a altor materiale lemnoase (PAL brut, MDF, placaj) determină închiderea multor capacități de producție, precum și nerealizarea comenzilor primite din cauza neîncadrării în costurile de fabricație. Nu numai că a crescut prețul lemnului, dar nici măcar nu este vândut. Este ținut în depozite, pentru că prețul lui crește continuu. Am discutat cu domnul ministru Barna TÁNCZOS ca și în România licitațiile acestea să fie corecte, să fie verificați cei care merg la licitație și dau aceste prețuri, pentru ca lemnul să nu se exporte ca buștean sau prelucrat inferior, ci să se valorifice superior, în produse cu valoare adăugată mare. Așa cum fac și alte state din Europa, care își gestionează resursele în țară, în această perioadă dificilă de criză sanitară. E foarte greu să impunem restricții, dar se pot lua alte măsuri, se poate face o verificare mai bună asupra celor care fac speculă cu un bun al țării.” 

 

 

Consiliul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, care reunește principalele organizații de pe întreg lanțul valoric al lemnului – de la proprietari și administratori de păduri la industria de prelucrare a lemnului și industria mobilei, a propus conducerii Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ca o primă soluție pentru stoparea deficitului de resursă de masă lemnoasă, simplificarea obținerii autorizației de mediu pentru amenajamentele silvice. 

 

Discuțiile vor continua, iar ministrul Mediului și-a exprimat disponibilitatea ca, la începutul lunii iunie, să aibă o întâlnire cu reprezentanții Asociației Producătorilor de Mobilă din România pentru a identifica soluții pentru asigurarea cu prioritate de materiale lemnoase de calitate pentru industria românească a mobilei, la prețuri corecte. 

 

 

Review overview
NO COMMENTS

POST A COMMENT