Home / Design  / Politici necesare pentru creșterea productivității în România

Politici necesare pentru creșterea productivității în România

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a fost marți, 21 martie, gazda conferinței „Falia dintre economia românească și România productivă: Politici necesare să o închidem”, eveniment organizat în parteneriat cu publicația cursdeguvernare.ro.

 

Tema conferinței a fost reprezentată de problemele cu care se confruntă sectorul productiv românesc.

 

 

Prezentă la dezbatere, Aurica SERENY, președintele APMR, a atenționat asupra nevoii de modificare a legii privind achizițiile publice, în scopul deblocării Programului de Promovare a Exporturilor: „Una dintre problemele cele mai importante cu care se confruntă producătorii de mobilă este participarea la târgurile internaționale de profil. Legea achizițiilor publice, legea 98, în forma în care este acum, nu poate fi aplicată pentru aceste târguri care au dată fixă. Documentele nu pot ajunge înainte cu 90 de zile la minister, nu se pot respecta procedurile. S-au pierdut participările la cele mai importante târguri internaționale din toamna trecută, exact din acest motiv. Nu ne-am încadrat în prevederile acestei legi. Înainte era o excepție la legea achizițiilor publice, care permitea urgentarea procedurilor. Mai mult, noul minister înființat, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat nu dispune în acest moment de structura necesară pentru asigurarea serviciilor suport (achiziții publice, juridic, economic, resurse umane).”

 

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Alexandru Petrescu, a recunoscut acest obstacol legislativ: „Avem un cadru total nepotrivit pentru dinamica pe care o are organizarea de târguri. Avem 67 de târguri anuale și o procedură mult prea greoaie: să punem pe SEAP, să stea 20 de zile lucrătoare… Dacă avem și contestații, s-a terminat. Ajungem să ne certăm între noi. Am înființat o comisie de lucru, am invitat și reprezentanții ANAF, fostul ANRMAP, să vină cu o propunere de îmbunătățire a modului în care noi putem atribui contracte de servicii pentru ajutorarea acestor companii. Noi avem banii, avem intenția, dar ne blocăm la modul de achiziționare a serviciilor pentru sprijinirea acestor companii. Am dat 10 zile acestei comisii să vină cu niște propuneri”.

 

Alexandru Petrescu consideră că productivitatea companiilor românești poate fi îmbunătățită și promite schimbări majore: „Programul de internaționalizare este un program pe care l-am găsit în minister și permite aplicantului să obțină până la 50.000 de lei pentru crearea identității vizuale, pentru participarea la târguri internaționale. Face parte din demersul de a încuraja micii antreprenori. Va începe din luna mai. Lucrăm la partea logistică să îl putem face implementabil. Este un program pe care îl combinăm cu un altul, pentru microindustrializare, unde aplicanții pot beneficia de granturi pentru investiții în echipamente. Dacă cele două converg, vom avea un nivel de productivitate mai ridicat. Trebuie totuși aduse mai multe elemente laolaltă: vorbim și despre zona educației, unde trebuie să creștem nivelul de pregătire al angajaților”.

 

Pe de altă parte, reprezentantul unei mari companii românești producătoare de mobilă, a reclamat și alte probleme cu care se confruntă industria. Mihai Gavrilă, CEO GILMET a explicat că producția de mobilă din România suferă din cauza accesului la resursa națională de masă lemnoasă: „Mă adresez parlamentarilor prezenți. Sunt câteva considerente ale Codului Silvic, care nu sunt reglementate în actele normative ulterioare aprobării Codului Silvic. Mă refer la facilități, cum ar fi valorificarea superioară a masei lemnoase, masa lemnoasă să se prelucreze în localități, în mediul rural și accederea producătorilor de mobilă la resursă de la ROMSILVA. Numai că ROMSILVA nu a înțeles de doi ani de zile să-și revizuiască caietele de sarcini pentru licitație, în sensul ca producătorii de mobilă să aibă acces mai ușor la resursa de masă lemnoasă. Iar noi suntem în concurență cu cei care vând cherestea la export. Împreună cu președintele APMR, Aurica Sereny, am fost la ROMSILVA. Ne lovim de această mentalitate că e greu să schimbăm ceva. Dar există organisme a căror misiune este reglementarea. ROMSILVA dacă nu avea instrumente, trebuia să meargă la Guvern, la Parlament, să găsească soluții. Avem lege care ne permite să prelucrăm și avem tot interesul să facem asta, iar ROMSILVA vine cu caiete de sarcini care sunt împotriva producătorilor de mobilă.”

 

Mihai Daraban, președintele CCIR, consideră că România și-a pierdut avantajul competitiv legat de forța de muncă calificată, rămânând, deocamdată, cu avantajul costului relativ redus al forței de muncă. El consideră că guvernarea nu trebuie să se mai focalizeze pe sistemul bugetar, ci pe mediul de afaceri. Iar o problemă a mediului de afaceri este calitatea forței de muncă pentru că, spune  președintele CCIR”învățământul și economia sunt, din păcate, 2 linii paralele”. Președintele CCIR a mai semnalat o chestiune legată de relația economică externă, domeniu în care statul nu ajută companiile autohtone. Mai mult, Mihai Daraban a exprimat speranța că mediul de  afaceri va fi consultat într-un domeniu sensibil: „Ar trebui să avem și noi un cuvânt de spus când se trimit atașați comerciali – toate birourile ambasadelor pe glob sunt pline, dar nu existăm ca reprezentare economică. Avem nevoie de resetarea sistemului de atașați economici, care să lucreze pentru mediul privat, nu pentru stat. Astăzi avem o situație dramatică – reprezentanții economici nu sunt compatibili cu realitățile românești.”

Președintele CCIR a declarat că poate fi optimist doar în contextul în care se va crea o legislație pentru mediul de afaceri, în conformitate cu realitatea și cu problemele cu care se confruntă oamenii de afaceri. „Trebuie să recunoaștem că în prezent se guvernează pentru sistemul bugetar”, a mai declarat președintele CCIR.

 

 

Ionuț Dumitru, președinte al Consiliului Fiscal, nu are nimic împotriva relaxării fiscale, dar crede  că aceasta „trebuie gândită”: „Ne-am axat pe reduceri de fiscalitate, dar cel mai mult se ia din impozitul pe muncă. Impozitul pe venit e mic, la TVA suntem printre statele cu cele mai mici cote – trecem de la o extremă la alta. Dacă vrem creștere economică sustenabilă, pe termen lung, atunci să dăm bani la educație, la sănătate, la investiții. Dar noi avem cele mai mici alocări din UE pe aceste domenii, plus că s-au înjumătățit cantitativ investițiile”, a afirmat Ionuț Dumitru. „Deficitul bugetar în România a început să crească din nou, după o perioadă lungă de timp în care scăzuse. Acum, conform proiecției Comisiei Europene, România va avea cel mai mare deficit din Europa – 3,6%. Mai discutăm de venituri din taxe și impozite colectate în 2017 conform proiecției CE de doar 25,4% din PIB, față de o medie europeană de 40%”, spune Ionuț Dumitru. Potrivit acestuia, Bulgaria are performanțe mai bune la încasarea veniturilor bugetare. ”Imaginați-vă, dacă România ar avea venitul din Bulgaria, ar avea surplus bugetar. Veniturile la care am ajuns la buget sunt la minim istoric. Ultimii ani au consemnat o reducere masivă a veniturilor din taxe și impozite. Relaxarea fiscală ne-a costat 2% din PIB. Nu există niciun fel de reduceri de taxe autofinanțate. Este o iluzie, nu există așa ceva”, a explicat președintele Consiliului Fiscal.

În condițiile în care se discută în prezent despre Europa cu 2 viteze, Ionuț Dumitru a mai îndemnat: trebuie văzut câte viteze sunt în România. ”Cea mai mare parte a județelor sărăcesc, sunt foarte puține județe care au convergență cu media națională. Covasna e cel mai sensibil, devine cel mai sărac județ. Iar populația scade foarte abrupt – am pierdut 20% din populație în unele județe, din 2002 încoace. Toate acestea își pun amprenta pe mediul de afaceri.” afirmă Ionuț Dumitru.

 

 

Ionuț Mișa, secretar de stat în Ministerul de Finanțe, consideră că România se află în punctul în care ”politicul trebuie să lase de-o parte toate diferențele și să convină, cu mediul de afaceri, direcții pe următorii 10 ani”. Secretarul de stat a arătat disponibilitate la dialog: „E clar că Ministerul de Finanțe poate să facă mai mult, trebuie să înțelegem cu ce probleme vă confruntați. Noi încercăm să ajutăm prin legislație, prin control și prevenție. Știu, nu suntem perfecți, am spus mereu că nu trebuie să băgăm capul în nisip, trebuie să fim deschiși la sugestii. Au fost foarte multe discuții care s-au învârtit asupra valorii adăugate create în economie și asupra faptului că nu reușim încă, la nivelul României, să creăm produse cu valoare adăugată brută. Am fost folosiți ca o piață de consum, s-a pus accent doar pe consum și, din punctul meu de vedere, personal, nu a fost cea mai bună abordare. Indiscutabil, consumul este important și poate fi un element de creștere economică, dar trebuie dublat de investiții, sprijinit de producție, trebuie completat cu multe ale măsuri economice. Dacă ne raportăm doar la consum și la a fi o piață de desfacere pentru alte țări ca Polonia, Ungaria, Cehia, nu avem un viitor”, a afirmat Ionuț Mișa. Potrivit oficialului MFP, dacă România rămâne ancorată în ideea că piața proprie a forței de muncă este cea mai competitivă și calificată, va pierde pe termen mediu și lung: „O analiză făcută de cei de la FMI la Banca Națională prezenta o comparație între economia românească și cea poloneză, cehă sau ungurească. Prezenta, de asemenea, cum și care sunt elementele care au influențat diferențele dintre aceste piețe. Aborda relația față de cursul de schimb sau de productivitatea și competitivitatea forței de muncă. Este adevărat, nu mai suntem piața de forță de muncă care am fost. Lucrul acesta trebuie să ne spună ceva și să ne regândim toată strategia pentru viitor. Dacă rămânem ancorați în continuare în ideea că avem cea mai competitivă și cea mai calificată forță de muncă și nu trebuie să ne facem griji, că toată lumea o să vină aici, că au nevoie de noi, pe termen mediu și lung sigur o să pierdem”, declară secretarul de stat.

 

Evenimentul a fost moderat de Vasile Iuga, partener PricewaterhouseCoopers România, care a atras atenția Guvernului că e timpul să-și pună o întrebare fundamentală: ce și cum s-ar putea face pentru ca în România să se petreacă o industrializare? Senior adviser-ul PwC a mai reclamat un fenomen foarte important, respectiv schimbarea profundă a structurii forței de muncă din România: „Avem, azi, același număr de angajați ca în 2006, dar în ultimii 10 ani, în industrie s-au pierdut 450.000 de locuri de muncă și a crescut numărul angajaților din IT cu 80.0000, din comerț cu peste 200.000 și din administrația publică cu 200.000.” În ceea ce privește structura de capital a economiei, profesorul Vasile Iuga a precizat: ”Capitalul străin reprezintă 8% din numărul de companii din România, are 40% din active, un sfert din angajați, 80% din exporturi și o productivitate de trei ori mai mare decât industria românească.”

 

Mai multe informații despre Conferința „Falia dintre economia românească și România productivă: Politici necesare să o închidem” pe www.cursdeguvernare.ro

 

foto curs de guvernare CCIR foto 2 curs de guvernare CCIR

 

 

 

 

 

 

 

Prezentare generală a recenzie
NU EXISTĂ COMENTARII

POSTEAZĂ UN COMENTARIU