Home / Focus  / Criză în industrie

Criză în industrie

2016: CRIZĂ FĂRĂ PRECEDENT ÎN INDUSTRIE

(AURICA SERENY, președinte Asociația Producătorilor de Mobilă din România)

Trecem printr-o criză fără precedent. Cu amărăciune spun că nu avem o politică guvernamentală care să încurajeze industria prelucrării superioare a lemnului, deși Codul Silvic, lege organică de reglementare a domeniului forestier prevede în mod expres valorificarea superioară a resursei de masă lemnoasă și asigurarea cu prioritate a industriei mobilei.

AURICA SERENY, PREȘEDINTE APMR

Suntem unul dintre puținele sectoare profitabile ale României. Exporturile au ajuns la peste 2 miliarde de euro, importurile la 500 de milioane de euro. Soldul favorabil import – export este de peste 1,5 miliarde euro. Iar la nivelul întregului sector al industriei mobilei, anul trecut s-a înregistrat un export cu 8,4 % mai mare, creșterea însumând 159 milioane de euro. Ca să înțelegem cât de mult contribuie industria mobilei la balanța economică a României, vă informez că deficitul comercial al României din primele 3 luni ale acestui an, a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 6 ani. Importurile cresc mai repede și mai mult decât exporturile, iar printre puținele industrii care balansează pozitiv balanța comercială a României se află industria mobilei, încadrată de Institutul Național de Statistică în categoria „Alte produse manufacturate” unde exportul realizat a fost de 33,1%, iar importul de 31%.

În aceste condiții, întrebarea noastră către foștii și actualii conducători este: Cum poți să nu ai grijă de un sector profitabil, care aduce așa o balanță favorabilă, asigură un mare număr de locuri de muncă și folosește o materie primă care e regenerabilă?

I-am întrebat asta continuu pe reprezentanții Executivului României, în multele grupuri de lucru la care am participat, dar și în protestul la care producătorii de mobilă au fost parte. Am fost în toate grupurile de lucru create la ministere, la Consiliul Concurenței, dar și în Parlament, la Comisia de Agricultură, Silvicultură și Servicii. Am explicat peste tot că nu contează doar prețul cu care Romsilva vinde lemnul, ci gradul de valorificare superioară a lemnului și aportul socio-economic, respectiv crearea de locuri de muncă, taxele și impozitele pe care producătorii de mobilă le plătesc aici, în România. Am primit multe încurajări și promisiuni.

Și când după toate aceste discuții, cu cifre bine fundamentate puse la dispoziția autorităților, s-a definitivat proiectul de hotărâre pentru modificarea și completarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 924/2015, am sesizat că din proiect lipsea esențialul, respectiv anumite prevederi ale articolului 5, alineatele 4 și 5:

(4) Pentru respectarea principiului prevăzut la articolul 60, alineat 5, litera a) administratorii fondului forestier proprietate publică a statului valorifică materialele lemnoase prin licitații publice în plic închis pe bază de preț maxim oferit sau pe bază de punctaj, situație în care se vor lua în calcul următoarele criterii:

Prețul oferit

Gradul de prelucrare a materialului lemnos

Aportul socio-economic al activității de prelucrare a lemnului

(5) Modalitatea de punctare și ponderile aferente criteriilor prevăzute la alineatul (4) se stabilesc de către organizatorul licitației de masă lemnoasă, în baza unei metodologii aprobate de entitățile prevăzute la articolul 3.

Precizez că aceste prevederi fuseseră negociate și introduse în proiectul de hotărâre în ultimul grup de lucru, ținut înainte de trimiterea proiectului spre dezbatere publică. După cum demonstrează și existența lor în nota de fundamentare a proiectului. În perioada în care proiectul hotărârii de guvern s-a aflat în dezbatere publică, producătorii de mobilă și-au exprimat părerile, iar noi, APMR, am trimis adresa 514/15.04.2015, în care am explicat că există o necorelare fundamentală între proiectul de HG și nota de fundamentare publicate pe site-ul ministerului, în timpul dezbaterii.


Pe 9 mai 2016 am fost invitați din nou la negocieri, la Ministerul Mediului. Din păcate, reprezentanții Ministerului Mediului nu au venit cu soluții la cererile noastre. Ne-au informat că din discuțiile purtate cu Direcția de ajutor de stat din cadrul Consiliului Concurenței a rezultat că introducerea unui punctaj în care să se țină cont de gradul de valorificare și de aportul socio- economic nu se poate realiza. Motivul este legat de posibilitatea unor eventuale sesizări din partea unor firme sau autorități, care ar putea reclama că este vorba despre acordarea de ajutor de stat. Temerea este că operatorii economici, care au cumpărat masă lemnoasa în aceste condiții, ar trebui sa dea banii înapoi și s-ar crea mari prejudicii.

S-a reanalizat toată hotărârea de guvern, însă nu s-au acceptat propunerile APMR. Am cerut ca Regia Națională a Pădurilor să exploateze minimum 30% din masa lemnoasă din pădurile proprietate publică a statului, în regie proprie (cu forțe proprii sau prin intermediul unor operatori) pentru a asigura cu prioritate industria mobilei. Însă după o zi întreagă de dezbateri, s-a stabilit ca RNP să exploateze doar 15% din masa lemnoasă care se recoltează. Susțin și acum că acest procent nu poate asigura nici măcar necesarul industriei mobilei, cu atât mai puțin necesarul de lemn de foc pentru încălzirea populației, care conform legii este inclus tot în acest procent. Peste toate limitările, noul regulament va impune ca Regia Națională a Pădurilor să participe la o tragere la sorți, nu are dreptul nici măcar să aleagă ce va exploata.

Nemulțumiți de cum au decurs dezbaterile, am decis să sesizăm din nou autoritățile competente: Guvernul României și Comisiile de Agricultură și Servicii, precum și de Mediu din Camera Deputaților. Le-am cerut să-și asume răspunderea, să intervină înainte ca o lege organică să fie încălcată.

Atragem atenția că Guvernul României are dreptul și obligația să realizeze politici industriale sectoriale, care să tina cont de prelucrarea locală a resurselor și asigurarea de locuri de muncă, prerogative susținute și de organizațiile internaționale de mediu.

Regia Națională a Pădurilor ar trebui sa poată activa în conformitate cu statutul de înființare: Să poată exploata minimum 30% din pădurile proprietate publică a statului. Am atenționat că fără această reglementare, lemnul va ajunge la intermediari, care vor crește artificial costurile, va fi încurajată apariția samsarilor de lemn, în detrimentul exploatării corecte și eficiente a pădurii proprietate publică a statului, ca orice operator economic.  La cererea producătorilor de mobilă, am mai solicitat să nu se facă licitațiile cu plic închis. Să fie transparență totală.

ERA MAI BINE ACUM 10 ANI

Voi da doar niște cifre lămuritoare, în acest sens. In 2006, în baza HG nr. 789/2005 se exploatau 11, 1 milioane mc de lemn, din păduri aflate în proprietatea publică a statului. 6,1 milioane mc erau destinați vânzării de lemn pe picior. Adică 54,9%. Un an mai târziu, se adopta HG  1262 din 17 oct 2007, care la articolul 2, alineat 1, reglementa că 50% din lemnul care se recoltează în 2008 din pădurile proprietate publică a statului, va fi valorificat de către Regia Națională a Pădurilor sub formă de sortimente industriale, iar 50%, ca lemn pe picior.

DE CE SUSȚIN CĂ E CEA MAI MARE CRIZĂ DIN INDUSTRIE

După insistențele producătorilor de mobilă, ale APMR și ale organizațiilor internaționale de mediu, în cursul anului 2015 a apărut o nouă variantă a Codului Silvic, care repunea industria mobilei acolo unde îi este locul: producătorii de mobilă trebuie să aibă prioritate la cumpărarea de masă lemnoasă din proprietatea publică a statului

Noul Cod Silvic prevedea măsuri de valorificare superioară a masei lemnoase, la articolul 60 specificându-se clar principiile:

  • Valorificarea superioară a masei lemnoase
  • Sprijinirea dezvoltării locale
  • Asigurarea cu prioritate de masă lemnoasă pentru producătorii din industria mobilei, din pădurile proprietate publică a statului, sub formă de lemn fasonat, pe baza necesarului anual estimat. Aceștia au drept de preemțiune la cumpărarea de masă lemnoasă, la oferta de preț și în condiții egale de vânzare.

Atenție! Ca sa nu se creeze concurență neloială s-a făcut precizarea:

  • Pentru a nu crea monopol privat, nici un procesator nu are dreptul să cumpere sau să proceseze mai mult de 30% din masa lemnoasă pe specii.

De aici încolo, prin noul regulament de valorificare a masei lemnoase ce trebuia aprobat prin hotărâre de guvern, industria trebuia să meargă înainte. Însă, așa cum precizam mai sus, în ciuda numeroaselor grupuri de lucru constituite și a expertizei puse la dispoziția Guvernului, primul proiect de hotărâre aprobat în 2015 ne-a dat industria peste cap.

Regulamentul de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 924/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din data de 11 noiembrie 2015 era de fapt o variantă nediscutată cu noi, cu organizațiile internaționale de mediu, cu proprietarii de păduri sau cu Regia Națională a Pădurilor. În graba de a trece prin Guvern o aberație s-a pierdut din vedere un articol care a dat peste cap nu doar industria de prelucrare superioară a lemnului, ci a creat nemulțumiri în toată branșa: de la proprietarii de păduri, ROMSILVA, organizațiile de mediu, APMR am explicat că nu suntem mulțumiți, din cauză că nu s-au pus în aplicare principiile din Codul Silvic.

Culmea, inițiatorii nu sesizaseră că la articolul 20, din HG 924/2015 s-a introdus alineatul 4, care spunea că prețurile pornesc de la prețurile de piață, dar merg numai în sus, în loc să scrie că pornesc de la prețurile de pornire. În consecință, Romsilva a aplicat articolul respectiv și a stabilit prețurile pornind de la prețurile de adjudecare din anul anterior. Și numai în sus. Și aveau bază legală. Astfel că la licitațiile din 18-22 decembrie 2015 erau niște prețuri foarte mari, uneori și de 3 ori mai mari.

În această situație, la primele licitații s-a achiziționat lemn în cantități foarte mici, numai din rărituri sau doborâturi, unde prețurile erau mai mici. Așa a început criza de masă lemnoasă. Am sesizat imediat toate autoritățile de faptul că noul regulament a distrus piața, că prețurile sunt exagerate, mai exact că articolul 20, alineat 4, este o aberație. După ce au înțeles unde este eroarea, reprezentanții Ministerului Mediului au rugat Consiliul Concurenței să dea o recomandare. S-a dat, dar Consiliul de Administrație Romsilva nu a ținut cont. Și avea și argumente să nu o facă. Consiliul de Administrație este for decizional. Și așa a izbucnit scandalul dintre Romsilva și Ministerul Mediului, scandal care a blocat organizarea licitațiilor.

INCOMPETENȚA DIN ADMINISTRAȚIE PRODUCE PAGUBE

În ianuarie s-a declanșat protestul, au participat și firmele producătoare de mobilă. Am fost primiți la Guvern și pe baza argumentelor prezentate la Secretariatul General, autoritățile au fost nevoite să se întoarcă la propunerea noastră, pe care o făcusem cu o lună înainte, adică să modifice de urgență articolul 20 din HG 924/2015. La două săptămâni după întâlnire, a apărut o nouă hotărâre de guvern care a reglementat problema modalității de calcul a prețului masei lemnoase. Numai că aceste bâlbe au întârziat foarte mult licitațiile. S-au organizat cu câteva luni mai târziu. În mod normal licitațiile se organizează toamna.

În decembrie era deja o întârziere de 2 luni. Lemnul se exploatează în perioada de iarnă, până-n 15 aprilie. Firmele de mobilă au rămas fără lemn, astfel încât la licitațiile care au urmat, producătorii au concurat între ei și au urcat INCONTROLABIL prețul la cumpărarea lemnului. Firmele au fost obligate să cumpere materie primă chiar foarte scump, lucrează astăzi în pierdere, doar ca să-și onoreze contractele și să nu-și piardă clienții. Din cauza lipsei de lemn, deja sunt firme mari care au fost obligate să renunțe la contracte externe, au redus numărul de angajați și perioada de lucru.

Și toate astea se întâmplă în România, în timp ce Comisia Europeană și celelalte state membre UE fac eforturi pentru sprijinirea industriei de prelucrare superioară a lemnului.

Comisia Europeană a făcut Strategia industriilor bazate pe exploatarea pădurilor și a demonstrat că peste 1 milion de europeni lucrează în domeniu. Noua strategie precizează clar care sunt principiile de bază, și anume valorificare superioară a lemnului, crearea de locuri de muncă și prelucrare locală.

Bazându-ne pe aceste date, am fundamentat si am prezentat guvernelor noastre documente prin care am demonstrat că în toate țările UE, autoritățile au grijă ca producătorii de mobilă să fie asigurați cu resursa de masă lemnoasă din zonă, pentru că este competitiv să nu transporți lemnul pe distanțe mari, dar și pentru susținerea economiei locale.

MODALITĂȚI DE VÂNZARE A MASEI LEMNOASE ÎN DIVERSE ȚĂRI DIN REGIUNE

POLONIA

Masă lemnoasă fasonată

Elementul de bază „Istoricul de Licitare Volume Masă Lemnoasă” al firmei

70% din volum se vinde la licitația de toamnă (noiembrie) pentru anul următor – la PREȚ FIX

30% din volum se vinde pe parcursul anului, pe loturi și sortimente – ONLINE

Toate licitațiile se fac online pe site-ul https://www.e-drewno.pl/stock/

Sistemul a fost implementat începând cu 2007-2008 pentru a asigura transparență totală și acces la resursă procesatorilor primari și secundari.

BULGARIA

Masă lemnoasă fasonată și lemn pe picior

Contracte pe termen lung – 20% din posibilitatea anuală a unui ocol silvic, numai dacă firma deține capacitate de procesare primară/secundară

Partener strategic – minimum 50.000 mc/an lemn pe picior capacitate de prelucrare

Maximum 15 ani pentru contracte pe termen lung

42% din volumul recoltat anual se vinde sub formă fasonată în sortimente de lemn de lucru

BOSNIA HERȚEGOVINA

Masă lemnoasă fasonată și lemn pe picior

30% din posibilitatea anuală în fiecare canton din Republica Bosnia și 70% în regiunile din Republica Srpska se alocă industriei de procesare locale

Contracte pe termen lung, maximum 3 ani, prețul lemnului/mc se renegociază anual

Restul volumelor necontractate se vând la licitație

LETONIA

Masă lemnoasă fasonată și pe picior

În 2010 din 7,43 mil.mc s-au vândut 5,8 mil.mc fasonat pe termen lung

Contracte pe termen lung pe 3 ani, cu prelungire după fiecare 2 ani

Măsurarea volumului vândut se face de către o a treia entitate (firme independente acreditate de către Autoritatea Publică Centrală)

Informațiile referitoare la MODALITĂȚI DE VÂNZARE A MASEI LEMNOASE ÎN DIVERSE ȚĂRI DIN REGIUNE au fost puse la dispoziție de IKEA Trading Area South East Europe.

Aceleași concluzii au rezultat și din cercetarea realizată de USH Pro-Business, sub coordonarea dr. Costin Lianu.


EXISTĂ O STRATEGIE GUVERNAMENTALĂ DE CONSERVARE A INDUSTRIILOR PROFITABILE DIN ROMÂNIA? EXISTĂ INTERES SĂ SE MIZEZE PE CAPITALUL AUTOHTON? 

Criza in Industrie (2)

MIHAI APOPII, TEHNOPROD

MIHAI APOPII, director general TEHNOPROD Piatra Neamț, vicepreședinte APMR, președinte CCIR Neamț

„Industria mobilei din România este astăzi profitabilă și, așa cum știți, echilibrează balanța economică a țării noastre. Ca să se ajungă aici s-au făcut însă mari sacrificii: fabricile de mobilă s-au retehnologizat, s-a investit enorm în marketing ca să se poată poziționa corect pe piața externă. Acum s-a ajuns în situația dramatică de a nu mai avea materie primă. Suntem singura țară din Norvegia până-n Muntenegru care a crescut prețul la lemn. Sunt zone în România unde cheresteaua are preț dublu față de anul trecut. Din cauza creșterilor de preț la lemn, sunt firme producătoare de mobilă care și-au pierdut deja clienții. Au migrat către Polonia, o țară ai cărei guvernanți și-au stabilit corect prioritățile și sprijină industria, printr-o modalitate foarte inteligentă de gestionare a acestei resurse – lemnul.

De câteva luni ne deplasăm la București, participăm la ședințe de lucru, explicăm drama prin care trec producătorii români de mobilă și venim cu soluții. Le-am demonstrat că suntem printre puținele țări care mai licitează pădure, în loc să liciteze masă lemnoasă fasonată. Am adus argumente legate de necesitatea susținerii producției interne. Guvernanții noștri însă mimează dialogul, lungesc dezbaterea, o diluează.

Ce aș face eu în locul Primului ministru, Dacian Cioloș? Nu aș inventa roata. Aș pune în practică experiențele pozitive, din țările europene. Aș impune respectarea prevederilor Codului Silvic. Și în nici un caz nu aș da acces nelimitat la masă lemnoasă pentru cumpărătorii de bușteni si cherestea, în detrimentul industriei mobilei, care valorifica superior această resursă valoroasă a României. Aș urma modelul polonez, de exemplu, care și-a stabilit politici clare de susținere a producției interne.”


SĂ MAI INVESTIM, SĂ MERGEM ÎNAINTE SAU SĂ NE OPRIM AICI?  DACĂ SE DOREȘTE DISTRUGEREA INDUSTRIEI, AR FI BINE SA NI SE COMUNICE DIRECT

(FLORIAN VASILE, director general ALRO International, Satu Mare)

ALRO „Creșterea prețului la lemn este anormală și nejustificată. Are efect direct asupra majorării costurilor la produse, iar asta duce automat la reducerea vânzărilor și la pierderea clienților într-un viitor foarte apropiat. Aveam în plan să investim 2-3 milioane de euro. Am alocat pentru marketing 800.000 de euro, numai anul acesta. Primele 2 expoziții la care am participat, și anume la Koln, în ianuarie și la Singapore în aprilie, au fost foarte benefice pentru noi, clienții fiind încântați de designul și de calitatea mobilei noastre. Am avea rezultate, dacă nu am fi nevoiți să mărim fără voia noastră prețurile. Cum putem rămâne noi competitivi pe piața externă când prețurile cresc de la o lună la alta?

Vorbesc în numele grupului de firme SC ALRO INTERNATIONAL SRL si SC PURE HOME COLLECTIONS SRL, care împreună au 420 de angajați. Pe lângă angajații direcți ai companiei, sunt obligat să-i menționez și pe producătorii de mobilă, care după designul nostru ne realizează toate produsele. E vorba de mai multe companii, însă 7 dintre ele lucrează exclusiv pentru noi. În concluzie, sunt în joc alți circa 650 de angajați. Ajungem la o mie de oameni care depind de noi. Ce facem cu ei, domnilor guvernanți, în condițiile în care prețul la cherestea a crescut cu o treime?


CEREM CONTINGENTAREA EXPORTURILOR DE LEMN. ALTFEL PARE CĂ DEȘI COPIII NOȘTRI NU AU CE MÂNCA, NOI DĂM DE MÂNCARE COPIILOR VECINILOR

(IOAN FARCAȘ, director achiziții SORTILEM, Gherla)

”Avem 2.000 de angajați și am ajuns în situația de a căuta soluții să ne putem susține activitatea. Lucrăm în nesiguranță, neștiind pe ce să ne bazăm pe termen scurt și mediu, ca multe firme producătoare de mobilă din țară. Și ne întrebăm dacă statul român e pregătit pentru șomajul mare care s-ar putea produce, dacă noi nu reușim să supraviețuim în condițiile creșterii excesive a prețului la lemn. Își asumă autoritățile impactul asupra populației și asupra economiei României?

În realitate există două crize: a lemnului de foc și a masei lemnoase pentru prelucrare superioară. Ce am propus noi: Stoparea tăierilor ilegale, implicit prin interzicerea exportului de lemn de foc.SORTILEMN În anii trecuți s-a înregistrat un export prea mare de cherestea, iar cifrele au crescut de la an la an. Pentru industria prelucrării superioare a lemnului a rămas o cantitate insuficientă, iar asta generează criză, creșteri de preț, firmele nu mai sunt sustenabile economic și financiar. De exemplu, Ucraina a interzis de anul trecut exportul de buștean esențe tari, iar de la sfârșitul acestui an intră în vigoare și actul normativ care interzice exportul de buștean de esențe moi. Și mai cerem transparență totală în organizarea licitațiilor, prin eliminarea procedurii cu plic închis.”

 

Prezentare generală a recenzie

POSTEAZĂ UN COMENTARIU